LOADING

Type to search

S-au reluat catehezele pentru copii la Biserica Sfântul Dumitru din Florești-Cluj

Stiri Generale / Evenimente

S-au reluat catehezele pentru copii la Biserica Sfântul Dumitru din Florești-Cluj

Share

După pauza determinată de pandemie, duminică 21 februarie 2020 s-au reluat catehezele pentru copii de la Biserica Sfântul Dumitru din comuna clujeană Florești. În ultimele 12 luni, aceste cateheze s-au desfășurat exclusiv online, pe WhatssApp și pe YouTube, copiii primind multe materiale catehetice ajutătoare, inclusiv manuale de cateheze proprii. Grupul are propria revistă și propriul grup filantropic, cu o vechime de 16 ani. 30 de copii cu vârste între 8 și 13 ani au participat la Biserica Soborul Maicii Domnului, de pe strada Florilor la cateheza cu tema Diaspora ortodoxă românească, susținută de preoții Cristian Perșa și Marius Matei și de către prof. Ioana Perșa, precum și de către un preot invitat din Italia.

Copiii s-au bucurat să se reîntâlnească în acest cadru catehetic, cu care s-au obișnuit în ultima perioadă și au savurat informațiile oferite despre provocările ortodoxiei din Diaspora. Întâlnirile catehetice vor continua de două ori pe lună, pe grupe de vârstă, iar adulții se vor întâlni la cateheze săptămânale, susținute de către părintele Daniel Pașca. La această parohie activează patru preoți, cei trei menționați mai sus, în frunte cu parohul Marcel Andreica.

In primul rand, un catehet trebuie sa fie si abia apoi sa indrazneasca sa faca. Altfel, distruge credibiltatea si sminteste. Nu poti canta colinde cu tigara in gura. Iar fiecare episcop trebuie sa ii urecheze pe catehetii lenesi. Nu putem face numai serbari si festivitati, cand noi nu participam la Liturghie, ci jucam doar tenis de masa in curte. Este un pericol, repet: in loc sa atragem mai multi, sa ii evacuam pe cei putini. Deja multi cateheti (preoti sau laici) fac icoane pe sticla, dezvoltare personala, curs biblic, filme religioase, pricesne si colinde, pelerinaje, conferinte, concursuri. Nu vrem sa iesim in evidenta. Deja stanga a uitat ce a facut dreapta. Am vazut de multe ori ca numai un catehet autentic “umple” biserica. Un invitat insa nu ramane cu noi pururea. Iisus insa da.

Daca ii umplem pe tineri de iubire, vor deveni capabili de slujire. Vor putea raspunde si provocarilor bioeticii si tuturor intrebarilor, prin raspunsuri ale inimii lor. Nu scoatem pe banda robotei, seminaristi sau ascoristi. Vrem doar slujitori. Tot ce trebuie sa facem este sa credem (si ce ne impiedica sa o facem?). Crezand, totul e posibil. In procesul de catehizare, tanarul are nevoie de modele, mai ales daca nu le gaseste in familie. Pentru a nu fonda o noua aberatie “maradoniana” (luam staruri de la TV drept zei), tanarul trebuie ghidat spre Dumnezeu. Sa luam notite de la Pr. Constantin Necula! Sa ne domolim mandria si trandavia. Sa exersam smerenia. Pe langa repetitiile la cor, sa exersam pacea cu toti. Sfintii Parinti au acelasi “concept”, aceeasi tactica duhovniceasca, nici unul nu vrea sa epateze. Si sa jucam corect, fara sa trisam.

Riscam sa ne indepartam de Dumnezeu prin activitati strict pionieresti. Noi trebuie sa ii invatam pe tineri sa se reapropie de Dumnezeu, sa isi doreasca asta, sa isi planga pacatele, sa nu recidiveze. Sa nu venim cu o suma de interdictii din prima, ci cu o oferta de comuniune, regasire, apreciere, intr-ajutorare. Iar Dumnezeu, nu noi, ii adauga zilnic Bisericii pe cei ce se mantuiesc. Sa imitam preocuparile tinerilor din Biserica primara: invatatura apostolica, legatura frateasca, frangerea painii si rugaciunea. In loc sa fie cel mai tare punct al nostru, rugaciunea e cel mai slab, desi e cel mai la indemana. Avem mai multe “proiecte” decat apostolii, dar nu mai avem credinta lor, simplitatea lor, bucuria si fericirea de a fi impreuna in numele Celui inviat. Avem mult de daruit altora; ce ne retine?!

Nu le oferim tinerilor gogosi, nu facem propaganda, ci le transmitem bucuria pascala. Ne putem schimba in bine, noi, impreuna cu ei. Trebuie doar sa intelegem semnificatia minunilor: Dumnezeu este atat de aproape! El este izbavirea noastra (suntem neinfricati, plini de incredere). Multi cateheti omit subiectul invierii, in loc sa porneasca mereu de la el, sa se hraneasca din el. Iar “orele” de dezvoltare personala trebuie sa fie lipsite de speculatii.

Catehizarea ii scoate pe tineri din disperare. Agonia lor este rodul deturnarii personale de la Dumnezeu. Noi trebuie sa ii reasezam pe Cale, sa fie ghidati de steaua magilor. Nu e suficient sa cautam Calea, trebuie sa ne lasam gasiti de Dumnezeu. Sa nu ne inchipuim ca ne “descurcam” si fara credinta. Iar dupa eliberarea de patimi, putem accesa “prietenia” cu Dumnezeu. Atitudinea fundamentala e limpede: smerenia. Tot razboiul dintre noi si cel viclean e pentru rugaciune; daca ne rugam, suntem deja castigatori. Catehizarea nu este o corvoada, ci o binecuvantare; sansa la mantuire (si a noastra si a lor). In catehizare trebuie sa respecti ierarhia: “Dumnezeu este in top mereu!”.

Cand nu acorzi prioritate Cui are dreptul acesta, ai accident; desi tu erai vinovat, tot El te dezpagubeste.

 

Marius MATEI

Marius Matei

Preot in Floresti, jud. Cluj. Autor al cărții "Harta credinței. Meditații catehetice pentru copii și adulți", Editura Lumea credinței, București, 2020.

  • 1
Next Article

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *