LOADING

Type to search

Sărbătoarea – Izvorul Tămăduirii – la Brăila

Stiri Generale / Evenimente

Sărbătoarea – Izvorul Tămăduirii – la Brăila

Share

Astăzi, 24 aprilie, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a săvârşit Sfânta Liturghie la Biserica româno-elenă „Buna Vestire“ din municipiul Brăila.

În fiecare an, în Săptămâna Luminată, această biserică brăileană devenea loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi atât din eparhie, cât şi din întreaga ţară care veneau cu credinţă aici, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii pentru a primi din apa sfinţită izvorâtă din izvorul aflat sub Sfântul Altar. Izvorul acesta se deschide o dată pe an, la praznicul închinat Maicii Domnului din Vinerea Luminată.

În acest an, datorită restricţiilor impuse în ţară ca urmare a răspândirii noului coronavirus, slujba a fost oficiată de ierarhul Dunării de Jos fără participarea fizică a credincioşior şi a pelerinilor, însă a fost transmisă în direct pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

Evenimentul de astăzi a debutat cu săvârşirea Acatistului Izvorului Tămăduirilor Născătoarei de Dumnezeu în noua capelă situată la demisolul bisericii „Buna Vestire“, aproape de izvorul subteran, care de astăzi a fost binecuvântată pentru slujire.

În continuare, Arhiepiscopul Dunării de Jos a oficiat rânduiala de binecuvântare a apelor izvorului de sub altarul bisericii şi Sfânta Liturghie.

În timpul Sfintei Liturghii, au fost rostite rugăciuni speciale pentru bunul mers al lucrărilor ce se efectuează la acestă biserică şi pentru încetarea epidemiei.

În omilia rostită, Părintele Arhiepiscop a tâlcuit Evanghelia de astăzi de la Sfântul Ioan.

”Mântuitorul Hristos este Cuvântul care S-a întrupat pentru a readuce înapoi persoanele umane la starea lor de fii ai lui Dumnezeu şi fraţi întrei ei cu aceeaşi obârşie divină sigură, deoarece obârşia umană este diferită în funcţie de neam şi de părinţi. Cea care ne uneşte pe toţi este partea duhovnicească şi spirituală”, a spus ierarhul.

Totodată, Înaltpreasfinţia Sa a prezentat istoria acestei sărbători, precum şi minunile săvârşite la Izvorul Tămăduirii de lângă Constantinopol, acolo unde prin lucrarea Maicii Domnului au fost făcute multe minuni şi vindecări în decursul veacurilor, mulţi împăraţi şi foarte mulţi oameni de rând vindecându-se de diferite boli.

Chiriarhul a amintit şi despre importanţa restaurării acestui emblematic şi măreţ locaş, care din luna august a anului 2018 se află într-un amplu proces de reabilitare şi consolidare, cu lucrări complexe, atât la interior, cât şi la exterior.

La final, slujitorii prezenţi au fost stropiţi cu agheasmă şi au primit arhiereasca binecuvântare.

De asemenea, cu prilejul acestei sărbători au fost pregătite 20.000 de sticle cu aghiasmă de jumătate de litru fiecare şi, după slujbă, acestea au fost oferite la domiciliu credincioşilor brăileni, cu sprijinul voluntarilor parohiali.

Însuşi arhipăstorul Dunării de Jos a mers la casele câtorva credincioşi pentru a le oferi agiasma.

Pe lângă aghiasmă şi iconiţe, Parohia „Buna Vestire“ din Brăila a oferit alimente tradiţionale cu specific pascal, ouă roşii şi cozonaci la 500 de persoane din aşezămintele sociale, unităţile medicale şi centrele de carantină din Brăila.

Istoric

Piatra de temelie a sfântului lăcaş a fost pusă pe 8 septembrie 1863 de comunitatea greacă din Brăila, care a obţinut în prealabil aprobare pentru construire de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Biserica are formă de cruce, cu trei sfinte Altare, cu două turle, iar ca stil domină cel bizantin, cu influenţe  elene, gotice şi renascentiste. Lucrările au fost supravegheate de arhitectul Avraam Ioanidis din oraşul Brusa din Asia Mică, fiind finalizate în 1872.

La săparea temeliilor a fost descoperit un izvor care ulterior a fost captat într-o fântână, chiar sub Sfântul Altar, unde se oficiază în fiecare an slujba de Izvorul Tămăduirii, în Săptămâna Luminată.

Un alt detaliu deosebit despre această biserică este că are trei altare. Altarul principal poartă hramul Buna Vestire şi a fost sfinţit pe 29 octombrie 1872 de episcopul Melchisedec al Dunării de Jos. Altarul de Nord poartă hramul Sfântului Gherasim, iar cel de Sud al Sfântului Nicolae. Acestea au fost sfinţite pe 6 decembrie 1873, de acelaşi episcop.

Pictura bisericii a fost executată în trei etape. În 1880, Gheorghe Tăttărescu a pictat cupola cu cei patru sfinţi evanghelişti. Între 1900 şi 1902, sfântul altar, arcada cea mare dinspre răsărit şi arcadele mari din nord şi sud au fost pictate de grecul C. Liochis. Partea finală a Naosului avea să fie executată abia în perioada 1945-1946, de pictorul Belizarie.

Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur de meşteri din Constantinopol şi a fost pictată, de asemenea, în mai multe etape: între anii 1876-1884, a lucrat la ea pictorul Matache Orăşeanu, în 1913, a lucrat pictorul Ioan Albescu, iar în 1914 pictorul V. Robea.

Uriaşele candelabre sunt confecţionate din cristal de Boemia.

 

Pr. Rareş Bucur

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *