VIATA MORALA A COPIILOR MICI

Sâmbata sunt organizate marsuri pentru viata in 35 de orase ale Romaniei. Prin aceste marsuri celebram viata, proclamam cu entuziasm dreptul la viata al copiilor nenascuti si cerem, cu insistenta, ca Romania si Europa sa recunoasca acest drept. E inspaimintator, insa, stiind ca gandirea generatiei contemporane merge intr-o directie opusa tot mai radicala. Anul trecut a fost lansata notiunea si idea de avort post-natal, iar anul acesta Belgia a legalizat eutanazierea copiilor. Mai ingrijoratoare, insa, este promovarea acestor idei in contenxtul in care dovezile devin tot mai clare ca micutele fiinte umane sunt fiinte morale, si se nasc cu un simtamint rudimentar al moralitatii, al cunostintei binelui si raului. Despre asta scriem astazi.

Cei care urmariti cu atentie materialele publicate in editia de marti AFR probabil ca ati observat ca in ultimele luni v-am furnizat materiale cit se poate de interesante, printre ele unele care indica, surprinzator am zice noi, ca oamenii de stiinta descopera adevaruri pe care pina acuma le intelegeam prin credinta. In toamna v-am informat ca oamenii de stiinta pretind sa fi descoperit o abilitate innascuta a copiilor de a deosebi intre bine si rau chiar inainte de nastere. Iar cu citeva saptamini in urma va informasem ca oameni de stiinta britanici pretind sa fi “descoperit” existenta “constiintei” umane si locul unde ea se afla in creerul uman.

Pe 5 martie 2010 New York Times a publicat un articol lung despre viata morala a copiilor mici. E vorba de copiii care inca nu stiu sa vorbeasca ori sa umble. Articolul, intitulat The Moral Life of Babies, e scris de Paul Bloom, Profesor la Yale University, si autorul cartii How Pleasure Works care urmeaza sa fie publicata luna viitoare. In articolul sau, Bloom discuta un subiect care doar recent a inceput sa prinda interes in lumea stiintifica – daca infantii poseda un cod moral si cum se manifesta moralitatea la copiii mici. Raspunsul este afirmativ. Unii am fi surprinsi de acest raspuns, considerind ca moralitatea, cred majoritatea dintre noi, este ceva cu care ne nastem. Intrebarea pentru Bloom si pentru alti cercetatori, insa, este: care e originea codului moral al micilor copii care nici nu pot vorbi nici nu pot umbla?

Bloom imbratisaza raspunsul dat de biologia evolutionara (evolutionary biology): moralitatea e un cod de principii de conduita devizate sa asigure potentialul de reproducere a speciei umane. Bloom, insa, dovedeste respect si fata de punctul de vedere opus, afirmat de Dinesh D’Souza in What’s so Great About Christianity (“Maretia crestinismului”), conform caruia moralitatea “is the voice of God within our souls.” (“moralitatea e vocea lui Dumnezeu in sufletele noastre”) Bloom discuta aceste doua perspective in eseul lui si face un efort remarcabil sa inteleaga perspectiva crestina.

Mintea copiilor infanti care nu vorbesc nici nu umbla fascineaza. Parintii se uita la ei in ochi cu uimire si ii intreaba “ce gindesti”? O evaluare mai indeaproape, insa, afirma Bloom, ne da posibilitatea sa intelegem ca aceste fiinte plapinde poseda un sens rudimentar al binelui si al raului, aleg binele si dezaproba raul. Il dezaproba prin plinset, fie ca actiunea rea este indreptata spre ei fie ca este indreptata catre persoane terte.

Concluziile lui Bloom contrazic pozitiile majoritatii psihologilor care afirma ca fiintele umane isi incep viata ca animale amorale, adica lipsite de moralitate, si ca obligatia parintilor este sa-si transforme micile “animale amorale” in fiinte umane morale. Francezul Rousseau afirma ca micutii sunt niste “idioti perfecti,” iar faimosul pedagog american William James descria viata morala a micutilor copii ca “o confuzie fara iesire”. Bloom, insa, ii contrazice: copiii poseda un cod moral rudimentar inca de la inceputul vietii. Ei poseda deja o posibilitate incipienta de a evalua situatii diverse pe care le observa, si de a le clasifica in situatii bune ori rele. Inteleg comportamentul adultilor cu toate ca nu il pot explica in cuvinte. Bloom si sotia lui au facut studii pe micii copii si  au ajuns la concluzia ca inca inainte de a ajunge la 2 ani ei sunt deja destul de dezghietati mintal sa isi dea seama cind adultii ii insala. Deja exprima compasiune pentru persoane terte, isi dau seama cind o persoan terta e in durere, si deja cauta sa dea comfort celor din jurul lor dindu-le o jucarie ori sticluta din care ei sug. Asta doveste ca altruismul e ceva cu care fie ca sunt nascuti fie ca invata foarte repede inca inainte de a putea vorbi ori umbla. Micutii stiu si ca violenta e un lucru rau.

Bloom, insa, afirma ca la copiii micuti nu se poate vorbi inca de un cod moral, doar de o moralitate incipienta care se dezvolta de-a lungul anilor sub supravegherea parintilor si a societatii. Concluzia lui: “All of this research, taken together, supports a general picture of baby morality. It’s even possible, as a thought experiment, to ask what it would be like to see the world in the moral terms that a baby does”. (“Cercetarile, in intregime, sprijina notiunea generala a moralitatii la infanti. E chiar posibil, cel putin in abstract, sa intrebam cum ar fi sa putem evalua lumea din perspectiva moralitatii unui copilas”.)

Eseul lui Bloom poate fi citit in intregime aici: http://www.nytimes.com/2010/05/09/magazine/09babies-t.html?pagewanted=all&_r=0

Anul acesta marsurile pentru viata vor avea loc Simbata, 22 martie. Se organizeaza marsuri in multe orase din Romania. Rugam pe toti crestinii sa se implice. Pentru detalii, va rugam vizitati situl oficial: http://marsulpentruviata.blogspot.ro/