BALADA MOŞULUI CRĂCIUN
Share
Scenetă de Tudora Luca
Prezentator
Când sărbătorile ne-adună
În jurul focului din vatră
Şi vântul iernii bate-n geamuri
Bătranii spun c-a fost odată
Un timp când lumea era altfel
Şi îngerii umblau prin lume …
Povestea cea adevărată
Ce strune ar putea-o spune ?
Despre Maria cea Fecioară
Şi pururea neîntinată
De steaua veşnic călătoare
Şi Naşterea cea minunată ?
Plecaţi genunchii laolaltă
În faţa blândelor icoane
Ce picură smerită jale
De sfinţi uitaţi în vechi canoane
Şi împreună cu Hristosul
Cel Viu venit din veşnicie
Aduceţi inimii prinosul
De gând curat şi bucurie !
Povestitor Într-o ţară-ndepărtată
Ce Iudeea se numea
Doi drumeţi veneau odată
Lin calăuziti de-o stea .
Şi-ajungând ei in oraşul
Bethleem , pe înserat
Unde îşi avea sălaşul
Un hangiu , l-au întrebat :
Iosif – Aveţi loc de găzduire ?
Suntem osteniţi de drum
Hangiul – Se vede că n-aveţi ştire
Păi , oraşu-i plin acum !
Iosif -Te rugăm , numai o noapte
Apoi mâine vom pleca …
Hangiul – N-avem , mergeţi mai departe
Poate veţi găsi ceva !
Povestitor Stelele priveau de sus
Truda zilei ce-a apus
Numai una strălucea
Şi în slavă aştepta .
Noaptea şi-a întins mantia
Somnul prinde firea toată
Umblă Iosif şi Maria
Întrebând din poartă –n poartă .
„Doamne ! Iosif se gândeste
Tot oraşu-am colindat !”
Dar Maria ii zambeste :
Maria – Pe Fiul meu L-ai aflat ?
Lasă , nu te întrista
Duhul Sfânt ne va-ndrepta
Spre locul ce din vecie
L-a hărăzit Tatăl mie
Ca să-L nasc pe Fiul Său
Să ne mântuie de rău .
Bate dar , încă o dată
La poarta cea luminată .
Iosif – Deschideţi poarta îndată
Să intre Maica Preacurată !
Povestitor Dar Crăciun , moşneag străin
Sta în loc privind hain :
– Nu primesc pe nimeni –-zise
Lăsaţi porţile închise !
Şi se duse la culcare
Căci a doua zi , zi mare
Era a lui sărbătoare .
Crăciuneasa aştepta
Până când el adormea
Iute poarta descuia
Pe călători îi primea
La peşteră-i conducea
Unde-avea Crăciun oi multe
Boi,asini şi vaci cornute.
Şi acolo-i ascundea
Căci amarnic se temea
Ca să nu vadă , om rău
Prunc născut în grajdul său .
Şi se duse să-ncălzească
Apă , ca să Îl moşească
Pe-Acela ce va să vie
Fără ca moşul să ştie .
Povestitor
Dar –minune , căci deodat`
Cerul s-a cutremurat
Zările s-au despicat
Peştera s-a luminat
Să-L primească pe Împarat !
Şi Măicuţa Preacurată
Pe Iisus Îl născu-ndată .
Nu ştiu cum se întâmpla
Dar Crăciun dacă afla
Foarte rău se mânia
Pe nevastă o lua
Mâinile i le tăia
Peste prag le arunca ….
Şi plângând , biata de ea
La Maria alerga
Braţele le întindea
Rănile le arata …
Plânse Maica Domnului
Şi se ruga Tatălui
Pentru –ntreaga omenire
Şi-a lui Crăciun izbăvire
Pruncu-n braţe ea lua
De femeie se-atingea
Rănile îi vindeca …
Crăciuneasa , bucuroasă
La Crăciun , intră în casă
Cu mâinile luminând
Torţe vii închipuind .
Atunci Crăciun , deîndat`
Ca de fulger secerat
Plângând cu lacrimi amare
Se aruncă la picioare
La Măicuţa Preacurată
Şi-i ceru iertare , iată :
Crăciun – Tu , străino , care eşti
Cu puterile cereşti
Iartă-mă , te rog , căci eu
Nu-L cunosc pe Dumnezeu
Doar nevasta mea mă ştie
Că sunt iute la mânie
Şi i-am poruncit mereu Să facă cum îi spun eu !
Dar ea nu m-a ascultat
Şi aşa s-a întâmplat …
Iar de Fiul tău , cumva
Că s-ar naşte undeva
În grajd printre dobitoace
N-am crezut şi …bună pace !
Căci sunt om fălos şi tare
Şi nu pot să dau crezare
Că-n sălaşul meu sărac
S-a născut mare Împarat
Cum , pe Fiul Său , Cuvântul ,
Să Îl lase-aşa Preasfântul ?
Iartă-mă , îţi zic din nou
N-am ştiut că-i Fiul Său !
Povestitor Dar Maria , Maica Sfântă
Lăcrimând , astfel cuvântă :
Maria – Pe Fiul meu nu l-ai vrut
Călători tu n-ai primit
Pe săraci , n-ai miluit !
Du-te dar şi fii pribeag
Să alergi din sat in sat
Din cetate în cetate
Să vezi durerile toate .
Şi odihnă să nu ai
Până când nu vei umbla
De la o uşă la alta
Şi vei bate , aducând
Mâncare la cel flămând
Bucurie la orfani
Nădejde la cei sărmani
Şi la copii bucurie
Domnului Împărăţie !
Şi iertare vei afla
Dacă te vei bucura
De glasul copiilor
De zâmbetul mamelor
De chipul sărmanilor .
Doar atunci vei fi iertat
Şi preabinecuvântat !
C-aşa a vrut Dumnezeu
Ca cei ce pe Fiul Său
Îl primesc cu bucurie
Fericiţi în veci să fie !
Povestitor …. Şi se duse moş Crăciun
Şi umbla , mereu umbla
Barba-i albă se făcea
Sacu-n spate el ducea
Mila-n suflet îi creştea
Şi iertare căpăta .
Şi făcu Măicuţa Sfântă
Minune nemaivăzută
Căci cu cât din sac scotea
Nicicând nu se termina .
Şi se-ntinse apoi ca vântul
Vestea peste tot pamântul
Că în noaptea de Ajun
Vine-un moş pribeag şi bun
Care-mparte bucurii
Celor mai cuminţi copii
După lege şi credinţă
După chip şi stăruinţă.
Fie-i numele iubit
Şi de-a pururi pomenit !
Povestitor În peştera luminată
Şade Maica Preacurată
În braţe cu Pruncul Sfânt
Bucurie pe pământ !
Lângă dânsa cine-mi şade ?
Şade Iosif , omul bun .
Dar la dreapta , cine stă ?
Mihail , Arhanghelul
Păzind Legea Darului .
Dar la stânga , cine şade ?
Arhanghelul Gavriil
Cu floarea de crin în mână
Să ne-aducă vestea bună .
Dar povestea adevărată
Încă n-aţi aflat-o , toată :
Îngerul , Arhanghelul
Străbatu pământul
Dăruind Cuvântul …
Şi veniră iar şi iară
Domnului se închinară
Păstorii cu daruri bune
Magii călători prin lume
Copilaşi , măicuţe , taţi
Îl priveau infioraţi
Şi se închinau la Cel
Ce S-a jertfit ca un miel
Cu trup în lume venind
Bucurie dăruind
Pace şi bună voire
Şi la creştini mântuire .
Povestitor Grea urgie , mult suspin
Era la Ierusalim
Căci Irod dac- a aflat
De Hristos , s-a tulburat
Oastea şi -a împrăştiat
Peste tot în ţara sa
Să-L caute şi să ia
Domnului Viaţa Sa .
Şi mult plâns a fost atunci
Patrusprezece mii de prunci
Au tăiat . O, Doamne Sfinte
Să ne aducem aminte !
Dar îngerul Domnului
Păzitorul Pruncului
Îi spuse lui Iosif , iată :
– Scoală Iosif deândată
Ia pe Prunc şi mama Lui
Şi duceţi-vă-n Egipt
Până se va spulbera
Cel ce viaţa vrea să-I ia .
Acolo să aşteptaţi
Până când veţi fi chemaţi
Şi să nu te temi căci eu
Vă voi însoţi mereu.
Şi-au plecat… Plecat-au iară
Călători în altă ţară
Cum suntem şi noi anume
Călători pe-această lume .
