BALERINUL-MIM ŞTEFAN THURY, MEȘTER-ICONAR AL SFÂNTULUI CUVIOS IOANICHIE CEL NOU DE LA MUSCEL

Născut în Timişoara (14 august 1941 ), dansator, maestru de balet, coregraf la Sala Olympia din Paris (l-a cunoscut pe Charles Aznavour), prim-balerin la Teatrul de Satiră-Muzical ,,C.Tănase,,-Bucureşti, actor-mim la Circul de Stat, interpret al unor personaje în emisiuni TVR de divertisment  și în filmele ,,Veronica,, și ,,Veronica se întoarce,,(rolul: șoricelul Aurică) ,,Actorul și sălbaticii,,(rolul: șeful trupei de cabaret a lui Tănase) ,,Nea Mărin miliardar,,(rolul: un gangster hazliu) etc., Ștefan Thury a ajuns un desenator și un iconar binecunoscut în Câmpulung Muscel.
De dimensiunile fizice ale lui Charlie Chaplin (unic artist de film, cu gesturi și mișcări inedite, pe care domnul Șt.Thury le-a admirat și le-a folosit, ca motive, în interpretările sale de balerin și de mim comic), acest fiu al Muscelului (prin adopțiune; cetățean de onoare în Câmpulung Muscel) a devenit o emblemă în cupru a localității (în care există Bulevardul ,,Pardon!,, și Parcul,, Merci!,,, unde Sebastian Papaiani a avut o casă, unde Tudor Mușatescu s-a născut, iar Petre Țuțea și Mircea Diaconu sunt cetățeni onorifici).
Cu părul creț și nasul proeminent, dibaci în călcătura scenică, dar și în dexteritatea manuală, domnul Thury adulmecă și stăpânește metaloplastia.

        Sacrificându-și inițiativele și visele sale coregrafice (fondarea unui teatru de balet și a unei școli de balet), domnul Ștefan a început să danseze cu dalta pe foaia de cupru… Azi un pic, mâine mai mult, trecea, frumos, timpul pensionării, bucurându-l cu fiece inscusință sculpturală.
Abordează subiecte diverse: portrete de actori cunoscuți (H.Mălăele, Gh.Dinică etc.), alegorii (Soarele, Dansul, Sărut, Anotimp, Indian etc.), motive florale și decorative, până la icoane și racle metalice de moaște…
La 72 de ani (2013), domnul Thury a realizat, în cupru, icoana Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (1,75m înălțime), apoi a gândit la modelele decorative pentru o raclă metalică (alamă-cupru) a osemintelor Sfântului, ce urmau a fi aduse în Biserica centrală a Mânăstirii ,,Negru-Vodă,,-Câmpulung Muscel (,,Negru Vodă trece/ Cu tovarăşi zece.,,-Legenda Mânăstirii Argeşului; monument istoric din secolul XIV). Gândit și făcut. Le-a realizat pe amândouă, completându-le cu o nouă icoană, a Maicii Domnului cu Pruncul (în 2014), de aceeși înălțime cu cea a Sfântului Ioanichie, ambele fiind montate în două firide de pe frontonul (fațada) bisericii mânăstirești,,Negru Vodă,, de-o parte și de alta a intrării principale în biserică.
Pe Cuviosul Ioanichie cel Nou al Muscelului (cu data de prăznuire:26 iulie), domnul Ștefan l-a reprezentat blând, în straiele timpului, cu privirea înspre pelerinii și credincioșii lăcașului, cu brațele primitoare, emanând o atitudine foarte ospitalieră, de gazdă, parcă, pronunțând cuvintele Domnului:,,Veniți la Mine, toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pre voi…,,(Evanghelia după Matei: 11, 28).
Pe Maica Domnului, Ștefan Thury, nu a redat-o în cupru, ci parcă, a vorbit, cu dânsa, cum s-o arate publicului creștin. Astfel, Maica, chiar dacă se prezintă în costumația epocii, îngreunată de grija Pruncului din brațele sale, Ea, privind la Hristos, le vorbește enoriașilor trecători, cu îndemnul:,,Faceți orice vă va spune El!,,(Evanghelia după Ioan: 2, 5).
Pe capacul vechi de lemn al fântânii mânăstirii, fântână aflată în stânga spațiului dintre clopotniță și biserică, domnul Thury a scrijelit, în joacă, chipul Mântuitorului și câteva ornamente, după care a colorat, liniile, cu tușul unei carioci-marker (creionul-marker îl poartă, permanent, cu dânsul, fiindu-i prieten bun și ajutor la inspirație, folosindu-l, la nevoie, pe un suport de desen din hârtia unui șervețel, de la masa de hram, așa, cum poeții Nichita și A.Păunescu obișnuiau să dedice, câteodată, apropiaților lor, versuri pe șervețele).

Metaloplastia este o tehnică plastică de a transpune o foaie de cupru-alamă-aluminiu-argint-aur, dintr-o suprafață desenată, pe tablă, cu creionul (la început), apoi cu puterea degetelor și a dăltițelor, a eboșoarelor, a mini-mașinilor de frezat (ca cele dentare), a dornurilor (de forma cuielor sau a andrelelor, cu care se punctează sau se încrustează), într-o formă de plat-relief sau basorelief.
Decălirea metalului folosit, dă ușurință sculptorului-grafician să pătrundă mai bine în adâncul lucrării sale… Se pot folosi ambele fețe ale colii de metal. Fasonarea, decuparea surplusului cu foarfeca specială, pilirea diamantată a suprafețelor tăioase, sunt etape necesare. Covorașul de cauciuc, nicovala sau masa de metal (bancul de lucru), ciocanele de dimensiuni diferite, ciocanul de cauciuc sau alte instrumente, fac parte din atelierul de metaloplastie. Metodele de lipire la cald (cositorire), de  argintare, de lăcuire, de lustruire prin șmirgheluire, intră în finalizarea lucrării, de către meșter.
În biserică, întîlnim icoane ferecate, potire, talgere, plachete, farfurii, vase de anafură, racle de moaște etc. atrăgătoare prin măiestria ucenicilor întru metaloplastie…
La domnul Ștefan, unele lucrări sunt și colorate zonal, în verde, roșu, albastru…etapă de care răspunde numai soția dânsului (actriță de meserie).
            Meșterul Thury face și donații: la biserica din orașul Golești a donat alte 4 icoane în cupru…
Față de mulți artiști sau iconari, licențiați în arta plastică sau sacră, musceleanul  metaloplastician amator Ștefan Thury, prin șanțurile în zig-zag și prin ondulațiile bombeurilor sale în metalul moale, prin talentul (mutat din călcâie în buricele degetelor) și prin meșteșugul său, reușește să convingă, să atragă și să transmită, vizitatorilor expozițiilor lui, atât mesajul sufletului personajelor feminine, actoricești, primăvăratice, solare, alegorice etc. din careurile și din cadrele sale, cât și harul rugăciunii sființilor, al Sfintei Treimi, al Maicii Domnului și al Domnului Iisus, din icoanele sale dragi…

Prof.-teolog pastoral ortodox
Dan Marian Țăpligă-Dăneţ

sursa foto: http://www.ziaruldinmuscel.ro/