Categorii de ofensati

          Astăzi apar pe multe canale de difuzare în massă tot mai multe categorii de ofensați – cei mai recenți sunt militanții anti-sistem, anti-capitalul internațional, gen „ocupați Wall Street !”, sau „ocupați…” orice alt punct-simbol pentru capitalismul deșănțat. E-adevărat că multe dintre sursele crizei economice-financiare actuale se găsesc în interiorul mecanismelor dubioase ale circulației banilor în acest sistem stufos, se pare intenționat sofisticat de către manipulatori venali… Dar, pe de altă parte, s-a dovedit că mulți dintre manifestanți (violenți sau nu ) aparțin și ei unui sistem, țintit pe proteste de orice gen, „ocuparea” spațiilor publice urbane fiind doar unul dintre cele mai noi.

          Ofensați pereni sunt cei care protestează, pe căi mult mai directe – juridic, mediatic, chiar penal – contra negării de orice tip: negarea holocaustului evreilor, țiganilor, etc, apoi negarea genocidelor desfășurate în ultimele două secole ( contra armenilor, ucrainienilor, românilor de peste Prut ) sau din ultimul mileniu ( contra amerindienilor din cele două Americi, australienilor aborigeni și africanilor – prin rețelele sclavagiste). În aceste cazuri, încă incomplet puse de acord în toate taberele, lucrurile au căpătat două tendințe: evreii și-au construit un întreg sistem de urmărire, probare și penalizare a oricăror manifestări antisemite, de fapt anti-iudaice, pentru că semiți sunt mulți alții, care le apar chiar dușmani…Jaloanele contra anti-iudaismului împînzesc toată lumea civilizată – de la institute culturale și de urmărire a infracțiunilor, introduse ca atare în legislația națională a majorității țărilor, la un gigantic aparat mass-media, controlat de reprezentanții acestei etnii, la o rețea de memoriale și muzee publice, care să amintească mereu tragedia persecuției evreilor, finalizată cu exterminarea planificată în al doilea război mondial.

          Din păcate, fapte de exact același nivel sub-uman, sunt aproape ocultate în practica juridică, memorialistică și instituțională internațională. Exemple:

·         exterminarea programatică a amerindienilor și a culturii lor multimilenare de către englezii americanizați, spanioli, portughezi, olandezi, etc.

·         exterminarea programatică a armenilor de către turci.

·         exterminarea programatică a negrilor prin comerțul cu sclavi (condus tocmai de către arabi, evrei, olandezi și portughezi…) – în coloniile engleze ajungeau doar a 20-a parte dintre cei vînați prin Africa !

·         exterminarea programatică a ucrainienilor, românilor, chiar a rușilor ziși „albi”, de către statul condus de Stalin, în perioadă de pace ! De menționat că nu a fost vorba de o alegere pe criterii de „clasă socială”, cum se încearcă unele păcăleli cu ștaif istoric, ci era vorba, ca și în cazul evreilor, de criteriul etnic – rușii bolșevici, comuniști, doreau înlocuirea acestor băștinași cu populații colonizate din zonele sărace ale Rusiei, cît mai în inima Europei !! Nu mai vorbim de exterminarea prin mutare forțată a multor etnii mici, din Caucaz și din Orientul mijlociu, petrecută și înainte și după al doilea război…

·         exterminarea programatică a cambodgienilor de către proprii lor comuniști (aproape 50 % din populația țării !!), sau exterminarea populațiilor de pe întreaga periferie a actualei și mult-lăudatei Chine, operată după preluarea puterii de către comuniști. Sau cazul Coreii de nord…

Și exemplele pot continua, din păcate. Nu sunt destule elite ale acestor etnii să poată fii mai vocale, mai vizibile pe piața mondială a informațiilor… Nu se spune mai nimic despre distrugerea sistematică  a patrimoniului cultural al acestor popoare – construcții, cimitire, locuri sfinte, tradiții și forme imateriale de patrimoniu ! De altfel, cred că, pe lîngă pierderile de vieți omenești, pe care nimeni și nimic nu le poate justifica, pierderea patrimoniului material și spiritual/imaterial este la fel de gravă pentru istoria rasei umane, pentru demnitatea spiței noastre !! Este o pierdere ireparabilă cultural, o sărăcire a tuturor prin sărăcirea fiecărui neam…

Dar de ofensele aduse nouă astăzi – creștinilor, ortodocșilor – despre acestea cine vorbește ??  După reacția mass-media din orice țară dezvoltată, ca să nu mai vorbim despre cea din țările necreștine, noi nu mai avem dreptul să ridicăm vocea, chiar dacă ne sunt terfelite credințele, ne sunt batjocorite tradițiile și martirii, ne sunt îndoctrinați (oficial, prin programe de învățămînt ) și abuzați copiii, printr-un întreg cor de produse sub-culturale, deversate programatic pe absolut toate canalele posibile – tipărituri, internet, radio-televiziune, afișe, spectacole de stradă și de gang… Aproape că nu se mai poate construi o rețea de rezistență mediatică și de instituții oficiale, care să poată pune limite creștine la valul de păgînism și anti-creștinism – pentru că, se știe, războiul ideologic sfîrșește prin a provoca consecințe practice mai severe decît cele proclamate; cei care am trecut prin comunism știm exact despre ce e vorba !

Aici se poate discuta, tocmai în parametrii luptei atît de sistematice contra antisemitismului (de fapt anti-iudaismului), cît de distructivă este cruciada multipolară contra creștinismului – pentru că și aceasta înseamnă preludiul unei catastrofe umane perfect asemănătoare cu aceea cauzată de răspîndirea ideilor anti-evreiești. Probabil că păzitorii evreității, eventual toți aceia care păzesc bunul-simț și buna morală pe arena internațională, ar trebui să aibă la fel de multă grijă și pentru creștinism – care înseamnă, la urma-urmei, ultimul lor bastion în lumea ideilor și în lumea reală !!

arh. Dorin Boilă