Cateheze pentru contemporani: Promptitudine

*Răspunsul lui Levi-Matei este prompt la chemarea lui Hristos. Ca vameș, nu se aștepta să fie chemat[1]. Îl urmează imediat, nu vrea să rateze o șansă unică. Răspunsul samarineanului este prompt în fața muribundului. Azi acordăm prim-ajutor și chemăm ambulanța[2]. Răspunsul vameșului este prompt, deși i se cere să se elibereze de orice dorință de posesie sau dominare[3], pentru a-și maximiza capacitatea de a primi harul.

*Fără ezitare, voința discipolului se identifică cu voința divină. Pe Poarta Îngustă nu vor intra decât cei care s-au convertit cu adevărat. Nimic nu ne aparține, putem oricând pierde ce am primit. În primul an de propovăduire publică, Hristos vorbește despre Împărăție. În al doilea an, vorbește despre Biserică.[4] În al treilea an, vorbește despre viața veșnică.

*Prompt, Dumnezeu îl salvează pe cel drept: Iosif este salvat în Egipt, Moise nu moare înecat în Nil, poporul nu moare de foame și de sete patru decenii în deșert, Daniel nu este mâncat de lei, Anania, Azaria și Misail scapă din cuptorul de foc, Petru este eliberat din închisoare, Pavel la fel, Gherman oprește incendiul, iar Maximovici potolește taifunul.

*Pentru a pătrunde mesajul care l-a captat, Levi-Matei a înțeles că trebuie să trăiască aproape de Hristos toată viața. În acea secundă era salvarea lui, nu mai târziu, eventual la închiderea programului și predarea banilor colectați din taxe. Doar un ucenic înțelege această iubire, un străin rămâne nedumerit și contrariat.

*Creștinismul este extrem de generos: poți să îți restartezi viața. Pe drumul Damascului, Saul devine Pavel. Prompt, acceptă darul revelației[5]: De acum, evită neclaritățile și găsește soluții contradicțiilor. Lasă jos arma de soldat și Îl urmează pe Hristos, la fel ca Levi-Matei sau ca pescarii chemați să Îl urmeze pe țărmul Mării Galileii. Când găsești Calea, nu o mai cauți, doar o păstrezi.

*Hristos își formează un grup[6] bine definit, bazat pe solidaritate și altruism. Cine nu este împotriva acestui grup, este împreună cu el (Marcu 9, 38-40). Este o familie lărgită, un univers al sfinților. Când găsești așa ceva, accepți pe loc. Este vorba de un sentiment de apartenență fără echivalent în lumea cluburilor sportive sau a asociaților de pescari.

*Existența itinerantă a lui Hristos (door-to-door, de la suflet la suflet) nu se desfășoară în solitudine, ci împreună cu cei care au acceptat să Îi urmeze, deși nu Îl cunoșteau dinainte. Dar era ceva irezistibil în chemarea Lui. Grupul atrăgea atenția, deoarece nu semăna cu alte grupuri de filosofi ambulanți, adesea neglijenți în îmbrăcăminte și moralitate. Acest grup era diferit, iar asta s-a putut constata cu ușurință încă din prima zi[7].

*Grație climei, se putea dormi sub cerul liber o bună parte din an, dar era nevoie de hrană. Pentru ei, nu era însă o problemă, aveau altă urgență de rezolvat (propovăduirea Evangheliei). De asta se ocupa trezorierul Iuda din Iskariot, care coordona donațiile primate de la simpatizanți. La fel se va întâmpla cu alte grupuri de creștini, pe vremea lui Francisc din Assisi sau a pionierilor care au colonizat Noua Indie.

*Este un club al celor aleși[8], o regăsire a paradisului. Așa oportunitate nu se amână, nu se refuză, se acceptă prompt. Sfântul Ciprian este primul care așterne în scris ceva care exista în tradiția orală: Faptul că poți să îți revezi în Rai fiica, soția sau mama care au plecat prea devreme Dincolo și – ceva – și mai de nerefuzat – eliberarea din brutala sclavie. Este totul, nu se poate mai mult de atât. O eternitate de iubire, ceva nemaiauzit. Unica șansă de a scăpa de infern.

*Doar așa avem parte de liniște desăvărșită, nu există alternative la așa ceva, nu avem de ales, iadul nu este o opțiune[9]. Avându-L pe Hristos, să nu ne temem decât să nu Îl pierdem. Singura noastră vină să fie că L-am iubit prea mult. Această promptitudine trebuie să fie fără fățărnicie și cu totul slobodă, fără nici un interes ascuns[10].

*Cum vom reuși? Printr-o răbdare infinită[11]. Nu trebuie să facem ceva în plus, ci ceva în minus: Să nu ne îngrijorăm. Grijile acestea ne vor doborî. O viață plină de griji nu este viață. Oamenii plini de griji nu trăiesc și nici măcar nu au aflat asta. Ne temem prea mult că vom pierde LUCRURILE pe care le-am dobândit, deoarece suntem prea atașați de ele. Avem idoli, din plin. Până nu scăpăm de această superstiție păgână, nu am acceptat chemarea Lui, ci doar L-am mințit.

*Am fost învățați să ne amăgim, ne putem dezvăța. Am făcut diabet de la atâtea gogoși. Am crezut că putem trăi doar cu bomboane. Cel mai periculos demon este Atașament (față de lucruri)[12]. El este sursa amărăciunii, pentru că e lacom. Nu obiectul dorit ne va face fericiți. Credem că știm, asta e tragedia, deci, nu mai căutăm. Prompt, renunțăm la iluzii, la atașamente față de obiecte trecătoare, la amăgiri[13]. Oricum vom pierde totul, mai devreme sau mai târziu, pentru a primi altă Moștenire.

*Cei somnanbuli (netreziți spiritual) citim Scriptura și Îl răstignim pe Hristos pe baza ei. E momentul să ne trezim, am hibernat destul. Pentru a fi fericiți, nu trebuie să ACUMULĂM, ci să renunțăm. Asta a înțeles Levi-Matei pe când aduna impozite.

Marius MATEI

_______________

[1] Natalia Manoilescu-Dinu, op. cit., p. 190.

[2] Francoise Dolto, op. cit., p. 90.

[3] Natalia Manoilescu-Dinu, op. cit., p. 203.

[4] Ibidem, p. 259.

[5] Stefan Klein, Formula fericirii. Minunatele descoperiri ale neuropsihologiei de azi, Humanitas, București, 2017, p. 215.

[6] Jacques Schlosser, Iisus din Nazaret, Corint, București, 2003, p. 102.

[7] Ibidem, p. 107.

[8] Andre Comte-Sponville, Cea mai frumoasă istorie a fericirii, Art, București, 2008, p. 83.

[9] Sf. Ioan de Kronstadt, În lumea rugăciunii, Sophia, București, 2011, p. 112.

[10] Ibidem, p. 80.

[11] Anthony de Mello, Conștiența. Capcanele și oportunitățile realității, For You, București, 2017, p. 210.

[12] Ibidem, p. 160.

[13] Ibidem, p. 122.

 

Bibliografie

 

BERGER, CALINIC, Teognosia. Sinteza dogmatică și duhovniceascăa părintelui Dumitru Stăniloae, Deisis, Sibiu, 2014.

BERNEA, ERNEST, Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală, Predania, București, 2010.

CODRESCU, RĂZVAN, O introducere în creștinism, Christiana, București, 2016.

COMTE-SPONVILLE, ANDRE, Cea mai frumoasă istorie a fericirii, Art, București, 2008.

DOLTO, FRANCOISE, Evangheliile și credina față în față cu psihanaliza sau Viața dorinței, Metafraze, București, 2017.

EAGLEMAN, DAVID, Incognito. Viețile secrete ale creierului, Humanitas, București, 2017.

FOSSIER, ROBERT, Oamenii Evului Mediu, Artemis, București, 2011.

HICK, JOHN, Noua frontieră a religiei și științei. Experiența religioasă, neuroștiința și transcedentul, Herald, București, 2012.

KLEIN, STEFAN, Formula fericirii. Minunatele descoperiri ale neuropsihologiei de azi, Humanitas, București, 2017.

KRAIOPOULOS, SIMEON, Despre patimi și rugăciunea minții, Bizantină, București, 2017.

KOGOULIS, IOANNIS, Îmbisericirea elevilor. Pentru o educație religioasă liturgică, Deisis, Sibiu, 2012.

LAMB, WILLIAM, Scripture. A Guide for the Perplexed, Bloomsbury, London, 2013.

MANOILESCU-DINU, NATALIA, Iisus Hristos în lumina Sfintelor Evanghelii, Bizantină, București, 2004.

MATSOUKAS, NIKOLAOS, Cărțile Bibliei, Bizantină, București, 2016.

MCGRATH, ALISTER, The Lanscape of Faith, SPCK, London, 2018.

MIRONESCU, ALEXANDRU, Calea inimii. Eseuri în duhu Rugului Aprins, Humanitas, Bucureti, 2019.

NEEDLEMAN, JACOB, De ce nu putem fim buni?, Curtea veche, București, 2008.

NEWBERG, ANDREW, Cum ne schimbă Dumnezeu creierul, Curtea veche, București, 2008.

PARASCHIV, TEODOSIE, Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu, Adenium, Iași, 2014.

PELIKAN, JAROSLAV, Iisus de-a lungul secolelor. Locul lui în istoria culturii, Humanitas, București, 2000.

PERROT, ETIENNE, De la Dumnezeu la zei. Un drum al împlinirii, Nemira, București, 2015.

PUIG, ARMAND, Iisus, un profil biografic, Meronia, Oradea, 2017.

SCHLOSSER, JACQUES, Iisus din Nazaret, Corint, București, 2003.

SOLOMOVICI, TEȘU, Talmudul. Cartea sfântă a evreilor, Teșu, București, 2008.

WARD, KEITH, Marile întrebări din știință și religie, Curtea veche, București, 2011.

VERMES, GEZA, Chipurile lui Iisus, Nemira, București, 2014.

WOJTYLA, KAROL, În mâinile Domnului, Humanitas, București, 2015.

WRIGHT, N.T., Creștin pur și simplu. De ce are sens creștinismul, Deisis, Sibiu, 2016.