Darul lui Iisus

Am vrut sa-I dăruiesc Domnului meu un cadou. Aşa se obişnuieşte când se naşte un copil. Iar pentru Acest copil trebuie să găsesc ceva special că şi El este special. Este Dumnezeu. Dar ce-aş putea să-I dăruiesc Lui Dumnezeu ? Ceva care să-I placă. Am găsit! Am să-I cumpăr o hăinuţă pentru că este iarnă şi copiii au nevoie de îmbrăcăminte. Dar ce să facă Domnul cu hăinuţa mea? Şi cum să I-o dau? M-am răzgândit! N-am să-I mai dăruiesc hăinuţa. O dau mai bine unui copil sărac. Aşa, cel puţin, ştiu c-o s-o poarte cineva. Şi cadoul? Ce să-I dau Domnului de ziua Lui ca să-I arăt că-L iubesc? Aaa! Am să-I fac o prăjitură bună cu ciocolată şi alune aşa cum le place copiilor. Dar cum să ajung cu prăjitura mea până la Dumnezeu? N-o să se strice între timp? Nu, nici cu prăjitura n-am nimerit-o. Mai bine o împart copiilor de pe stradă. Am să-I dau o floare. Ce poate fi mai frumos decât o floare? O pun lângă icoană ca s-o vadă. Şi cadoul? Mai este puţin până la Naşterea Domnului şi eu nu m-am pregătit. Voi vedea mai târziu, acum trebuie să mă alătur celor ce se duc la colindat. Am fost la vecinamea care-i bolnavă, la cele două bătrâne singure din colţul străzii, la spital şi m-am întors. S-a întunecat şi mâine este Crăciunul. Eu tot n-am găsit nimic potrivit să-I dăruiesc Domnului.

„Ţi-aş dărui inima mea, Doamne, dar tot Tu trebuie s-o curăţeşti.s-o înveseleşti ,s-o întăreşti. Te rog să nu te superi pe mine că nu Ţi-am dat nimic Ştiu că ale Tale sunt toate şi aTa sunt şi eu. Te rog să luminezi întunericul dinlăuntrul meu şi să lucrezi întru mine mântuirea Ta!”

Tudora Luca