Despre bărbatul desăvârşit
Share
„Până vom ajunge toţi la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvîrşit, la măsura vîrstei deplinătăţii lui Hristos” (Efeseni 4: 13).
Unitatea credinţei, fraţilor, şi cunoaşterea Fiului lui Dumnezeu, a Domnului nostru lisus Hristos şi Mîntuitorul nostru, uneşte doi oameni întru unul singur, o mie de oameni întru unul singur, şi multe milioane de oameni într-un singur om.
Unitatea credinţei în Hristos Domnul şi adevărata cunoaştere ortodoxă a lui Hristos Domnul unesc oamenii mai puternic decît legătura de sînge, mai puternic decît unitatea de limbă, mai puternic decît oricare alte legături ale împrejurărilor exterioare şi decît orice legătură materială.
Atunci cînd multe suflete gîndesc ca şi cînd ar fi unul singur, voiesc ca şi cînd ar fi unul singur şi doresc ca şi cînd ar fi unul singur, atunci multitudinea aceea de suflete şi sînt un singur suflet, foarte mare, şi foarte puternic. Diferenţele fizice dintre oameni sînt de mică însemnătate şi abia dacă pot fi luate în considerare. Astfel, sufletele care sînt unul şi acelaşi suflet se zidesc în bărbat desăvîrşit, la măsura vîrstei deplinătăţii lui Hristos. Căci părţile acestui trup desăvîrşit sînt ele însele desăvîrşite, fiecare în parte.
Tot omul credincios este mădular al bărbatului desăvîrşit. Hristos este Bărbatul Desăvîrşit, Căruia Biserica îi este Trup Mistic. El umple cu Sine pe fiecare om care crede în El, după măsura vîrstei fiecăruia.
El este plinătatea de dincolo de orice plinătate, izvorul cel viu care curge şi umple toate vasele vrednice de umplut. Cu cît se goleşte mai mult omul de toate cele care nu sînt ale lui Hristos, cu atît va veni El şi va umple cu Sine inima curăţită a acelui om. O, fraţilor, pe lîngă credinţă puternică, adîncă umilinţă ne trebuieşte ca să putem primi întru noi Izvorul Apei Celei Vii! Chiar şi în natură, vedem cu cîtă uşurinţă irigă ploile ţinuturile cele joase. Astfel, cu cît mai smerită este inima noastră înaintea Domnului Hristos, cu atăt mai volnic Se varsă El pre Sine întru noi, udîndu-ne cu Sinea Lui de viaţă făcătoare, şi umplînd vasele curăţite ale inimilor noastre cu plinătatea nemuririi Lui.
