Dragostea pruncilor

Cuvintele cuprinse in Sfintele Evanghelii par uneori greu de inteles pentru marea majoritate a crestinilor maturi, mireni si nu numai, ce par a fi fara un continut literar care sa ne induca acea stare euforica sau de emotie afectiva fata de o anumita situatie relatata, pentru ca sa o intelegem corect si pentru a putea percepe cum se cuvine intelesul invataturilor Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Dar, prin pronie divina, prin grija deosebita a Bunului Dumnezeu pentru noi oamenii, ni se descopera dezlegarea acestor pilde, in situatii simple, care par banale pentru cei ai caror ochi duhovnicesti raman inchisi.

Marturisesc ca de nenumarate ori am auzit sau citit, in sfintele evanghelii cuvintele   „  de nu veti fi ca pruncii, nu veti intra in imparatia Lui Dumnezeu “…………fiind ferm convins ca Mantuitorul se refera strict la starea de neprihanire , caci pruncii nu sunt altceva decat niste ingerasi in trup. Cu ocazia unei invitatii la preotul nostru paroh am cunoscut o alta familie, a unui alt preot care avea trei copilasi. Cel mai mare dintre copii era Mircea, un copilas de patru anisori si vreo sase luni, o surioara mai mica decat el, Anastasia, cam de vreo doi anisori si surioara cea mai mica, pruncuta Sofia, de numai patru luni.

Toata atentia noastra era indreptata de acum spre pruncuta Sofia, care era tinuta in brate, pe rand de fiecare din noi cei mari, fiecare dragalasind-o cum se pricepea mai bine. Pentru inceput Mircea s-a jucat cu baiatul gazdei, si el un copilas de patru anisori. Am observat ca de la un moment dat Mircea a devenit foarte grijuliu fata de sora lui, pruncuta Sofia, iar atunci cand a observat ca sotia mea o tinea in brate pe pruncuta de ceva timp, a venit langa ea si i-a adresat cateva cuvinte care ne-au marcat intreaga seara, cat am petrecut impreuna. A intrebat-o pe sotia mea daca surioara lui este frumoasa, la care sotia mea i-a raspuns ca are o surioara foarte frumoasa si cuminte. A mai intrebat-o daca o indrageste pe surioara lui.  Surazand, sotia mea i-a raspuns ca o indrageste, dupa care el i-a adresat acele cuvinte care ne-au marcat intreaga seara „ indrageste-o !, indrageste-o !…ca si eu o iubesc atat de mult, ca de multe ori simt ca ma sufoc “.

Abia atunci m-i s-a dezlegat taina cuvintelor Mantuitorului nostru Iisus Hristos, caci numai pruncii iubesc cu o dragoste adevarata, dumnezeiasca, pe frati, pe parinti, pe toti binefacatorii lor si nu in ultimul rand, pe Dumnezeu , asa curat cum numai ei pruncii il percep cum se cuvine. O familie tanara, foarte frumoasa si binecuvantata de Dumnezeu cu asa copii. Din discutiile avute cu mama lui Mircea, doamna preoteasa, am aflat ca aceste lucruri o incarca pozitiv, trecand destul de usor peste dificultatile si incercarile vietii . Nu-mi ramane decat sa ma rog Bunului Dumnezeu pentru sanatatea, pacea si mantuirea sufeletelor acestei binecuvantate familii de crestini si sa dau slava Lui Dumnezeu pentru taina pe care mi-a dezlegat-o mie pacatosului .

Vasile Tanase