LOADING

Type to search

Ortodoxie si traire

Foaie de parcurs [km 1]

Share

content-exr1cs6meo-ic_xc_cross-135x999

Calatorie, cautare, regasire. Initiere, cunoastere, fericire. Convocare, investire, lumina. Invat cum sa pescuiesc si ce sa fac cu surplusul de peste.

Prin har cred, prin adevar inteleg. Majoritatea nu inseamna normalitate. Daca majoritatea comite o prostie, nu aceasta este normalitatea. Citesc Noul Legamant, pentru a vedea raspunsurile din aceasta culegere de logica divina. Nu cred ca trebuie sa fim neaparat mai multi, ci mai rugatori. Ma fascineaza chinezul care a postit opt ani zi de zi, de frica sa nu incalce vinerea, el neavand calendar european. Nu trupurile sunt nimicite, ci moartea. Cred ca samanta e la fel de buna, doar solul e mai putin fertil. Daca vor rodi toate semintele, cu atat mai bine. Unele ar putea rodi, dar nu vor. Samanta incolteste prin purificarea tarinii. Pacat ca pe strada umbla multi oameni care inca nu au aflat ca au murit. Aruncam o treime din mancare. Pierdem un sfert din viata la televizor. O melodie eretica: „O tara ca afara n-are nevoie de biserica si de armata”.

Ceea ce poate fi spus, e spus direct. Iisus din Nazaret a inlaturat orice confuzie. Stim exact de avem de facut. Sigur, ne luptam si inainte cu ispitele, doar ca inainte mai mult pierdeam; acum incepem sa simtim gustul victoriei, suntem invingatori. Cautati-L pe Dumnezeu! Va veti bucura si veti fi fericiti! Iar Prezenta Divina va ramane in voi. Goliti-va de toate lucrurile, ca sa va umpleti de Dumnezeu! Adevarata voastra viata este o Intalnire, nicidecum singuratate. Dumnezeu S-a facut om ca nimeni sa nu se mai simta singur. Faceti saltul de la indoiala la credinta! Doriti sa aflati adevarul! Sunteti martori ai Invierii Lui, va aflati in prezenta Celui Inviat, alaturi de ceilalti apostoli! Dar trebuie sa va doriti schimbarea vietii. Sa va doriti loialitatea fata de un Eveniment fara precedent. Nici azi nu puteti crede fara a accepta o minune: cea din viata voastra. Scapati de moarte, iubind saracii si bolnavii! Nu lasati floarea credintei sa se ofileasca intr-o societate tot mai laica! Ziua de ieri este trecut doar pentru voi, nu si pentru El; iar mainele vostru este deja prezent pentru El. Fiind crestini, sunteti – fara indoiala – indragostiti! Dragostea este un principiu revigorant, este o dovada a creatiei, este o confederatie teocratica, este temeiul jertfei, este limbajul divin, este criteriul de judecata, este parola apostolica, este tranzactia iertarii. Frapati de frumusetea creatiei, este imposibil sa nu Ii multumiti Creatorului.

Cu totii ne grabim, alergam impacientati spre moarte. Forfotim, ne enervam, cumulam, dar ne departam tot mai mult de liniste, de fericire, de Dumnezeu. In lacomia noastra salbatica, calcam peste altii, nu ne pasa de nimeni. Doar noi contam, nevoia noastra, placerea noastra, confortul nostru. Nebuni ce suntem, cand ne vom trezi? De fapt, stim exact ce avem de facut. Programul este clar: Evanghelia. Numai ca evitam sa ne golim de lucruri, ca sa ne umplem de Dumnezeu, de Iubire, de Pace, de Liniste. Gandurile patimase ne stramtoreaza, ne mahnesc, ne provoaca o nervozitate absurda. Nu mai avem ravna, nici smerenie ca oamenii biblici. Suntem viermi, pacatosi foarte. Dar putem scapa, inca mai e timp. Dumnezeul lui Nicodim tismaneanul, al lui Ioan kronstadtianul si al lui Sofronie essexianul, ajuta-ne! In fiecare azi avem hrana ingereasca: modelele sfintilor (saptamana asta Martinian de la Lacul Alb, Alexie Carpatinul, Ignatie de Tarnovo, Lambert belgianul, Ambrozie de la Optina; urmeaza Macabeii nostri, Visarion, Sofronie si Oprea). Ne agitam dupa DINARI, dupa mamona, dupa Pilat, nu dupa virtute, nu dupa Golgota, nu dupa Fecioara Curata, cum ar trebui. Cu cat mai multa plata de la oameni, cu atat mai putina de la Dumnezeu.

405542_261778430557849_100001770829040_644168_1705253112_n

Ajutam pe altii? Ne rugam pentru ei? Ce ne motiveaza: interesele sau convingerile? Starea de bine este straduinta de a nu gresi (haina smereniei). Auzim glasul patimas din noi sau glasul plin de Iubire al Mantuitorului? Vesnicia nu poate fi mimata, nu mai merge. In Hristos vedem un urcus spre Golgota! Daca El poarta cununa de spini, noi de ce shoppingarim catifea? Hristos asteapta sa „repetam” viata Lui. El va milui pe tot omul care cheama numele Lui. Ne luptam pentru lucruri neinsemnate. Paradoxal, desi am trait bucuria, lucram tristetea. Acest Mesia nu vorbeste doar despre paini inmultite si vindecari de boli, ci mai ales despre pocainta, transformare, inminunare. Totusi, este umilit si parasit de toti, inexplicabil. Cu putin timp inainte, ucenicii manifestasera un entuziasm de-a dreptul copilaresc, exaltati de faptul ca demonii li se supun in numele Lui. Asteptau ei si invierea sau asta a fost maxima surpriza? Era prea de tot, prea frumos sa fie adevarat.

aaaaaa

Elementul esential este credinta. Aceasta nu poate fi inlocuita de nimic. Biblia relateaza convertirea carciumarilor, a finantistilor, a prostituatelor, a celor proscrisi, a celor cu boli incurabili. Acestia sunt cei din cluburi de azi: cei cu virusi sufletesti, cei ce stau mai mult in birt decat acasa, cei ce cauta placeri facile, cei ce tranzactioneaza la nesfarsit, fara sa se gandeasca ca maine vor muri. Biblia relateaza convertirea celor nebagati in seama pana atunci, a celor marginalizati. Azi, la fel: multi infometati sunt scuipati, multi degerati sunt umiliti, multi orfani sunt etichetati gresit. Iar Hristos ia suferinta lor pe Crucea Lui. Cei de azi au ales doar ce le place din mesaj: cei ce L-au tradat au scapat de arestare. Pana in secunda asta, Hristos ramane o victima nevinovata a unei proceduri precipitate. Pentru ca moare in locul MEU. Elitele se scandalizeaza, deranjate de amploarea miracolelor (dupa ce Lazar este inviat, isi dau seama ca ei pot pierde controlul donatiilor, daca nu iau masuri urgente).

Convertirea nu este schimbarea unei religii cu alta. Este cu mult mai mult: un pas memorabil de reconfigurare, devirusare, decontaminare, purificare, iluminare si indumnezeire. Este o calatorie in trecut (alaturi de Cel Vechi de Zile, de Fiul Omului si Duhul Puterii care ii pazea pe cei trei tineri in Babilon). Este o expeditie in viitor, in vesnicie (la fiecare Liturghie traim deja bucuria Parusiei). Asteptam cu nadejde, vino! Ne pregatim, impartaseste-ne pacea Ta! Dar cat de greu ne lasam convinsi sa lasam chestiile pagane (tintele false, riscante) si sa urmam Legii harului (tinta buna). Cat de greu i-a convins Pavel pe evreii din Calea de prima generatie sa nu isi mai taie-mprejur copiii. Faceau asta din rutina, din superstitie, nu din convingerea respectarii unui Juramant. E greu sa scoti scamatorismele din provincii… „Tu esti Mesia?” Tragem noi concluzia, daca stam in preajma Lui si observam ce se intampla langa El.

Ne-am fi dorit sa fim de fata cand Sfantul Pavel  vestea invierea! Sa ne aprindem inimile cu foc ceresc… Motivatia: si noi vom invia! Iar planul e clar: cum sa nu savarsim nici un pacat. Mai mult, sa purtam in noi imaginea Rascumpararii. Avem nevoie de pocainta sincera, nu de pretexte adamice de dezvinovatire. Sarcina poate fi dusa: sa ne smerim. Si tot ce nu e vesnic, cu siguranta nu are nici valoare. Dar oare traim IMPACTUL vesniciei in viata noastra? Ne inaltam catre Dumnezeu Nemarginit? Dorim sa fim alaturi de Hristos, Purtatorul celei mai inalte fericiri? Adevaratul Criteriu este desavarsirea (smerenia si rugaciunea). Hristos a biruit lumea, biruind energiile cosmice. A inviat tot cosmosul; deci, moarte nu mai exista.

Bucuria este de la Dumnezeu, placerea este de la cel rau, adesea le confundam. Nu este de saga: de ce traim ca si cum Hristos nu ar fi murit pentru noi? De simplu e extrem de simplu: ori ai ulei in candela, ori nu ai… Cat de multi suntem muscati de serpi, dar nu privim spre Cruce! Venim la Farmacie, privim afisele, vorbim cu farmacistul, dar plecam fara sa luam Medicamentul dupa care venisem de fapt. Ne crestem copiii pentru Rai, nu ii incarcam cu poveri inutile. Invatam cum sa ne luptam cu patimile, cum sa traim filocalic. Hristos a fost prezent la nunta din Cana, in mijlocul acelei familii, dar numai dupa ce in prealabil fusese chemat, invocat, rugat sa vina. Invredniceste-ne, Doamne, FARA DE PACAT sa ne pazim noi. La 1 metru sau la 1000 de km distanta de Dumnezeu, tot departe de El suntem, tot nu suntem cu El. Zicem ca murim si apoi intram in Rai… Fals!!! Daca nu intram in Rai inainte de a muri, nu intram nici dupa. Inca de ACUM Il cautam pe Purtatorul celei mai inalte fericiri, nu mizam pe o iertare last-minute. Sa fim cu luare-aminte! Virtutea nu poate fi simulata. Suntem slabi, neputinciosi, viermi, dar ne aliem cu Cine trebuie.

Hristos Înviat nu se arată sinedriștilor și romanilor, ci celor ce L-au iubit. Adevărul evanghelic nu este un simplu enunț („Zmeul se înalță pe cer”), ci ne umple de iubire și ne eliberează. Acum vedem o lume lipsită de credință, dar abia când vom vedea o lume lipsită de iubire vom înțelege ce înseamnă ateismul.

 

Cuvintele Evangheliei nu sunt simple LOZINCI, pe care să le repetăm ipocrit, ci sursa credinței noastre înnoitoare, care ne scoate din bezna păgânismului. Acest lucru l-a înțeles cu prisosință SIGFRID DE VAXJO, luminătorul Suediei (prăznuit pe 15 februarie). În anul 1008, din mila divină, regele Olaf și regina Estrida (mama Sfintei Ingegerd Ana de Novgorod) s-au încreștinat, împreună cu cele 12 căpetenii locale și mult popor din Varend. Lucrarea de evanghelizare a fost continuată pe teritoriile scandinave de către ucenicii săi, Eskil și David (mare ascet, învăluit în foc în timpul rugăciunii).


Utilizarea în mod conștient a smereniei (ca armă împotriva patimilor și ușă de acces a harului) și creșterea numărului de sincerități îngenuncheate contribuie decisiv la scăderea poticnirilor, impulsivităților, frustrărilor, neajunsurilor, tulburărilor și blocajelor.


Copiii RĂTĂCIȚI în pădure sunt speriați. Se bucură când aud o voce familiară, plină de iubire. Și răspund: Sunt aici! Aceasta este rugăciunea.


Deoarece nu Îl cunosc pe Dumnezeu, mulți oameni nu se roagă. Tocmai prin rugăciune L-ar putea cunoaște. Adame (Omule), unde ești (rătăcit)? Rugăciunea este răspunsul la această căutare. Mare putere are rugăciunea fierbinte! Rugăciunea este un mod de a zice: Ține cârma, eu nu mai pot face nimic! La Botez, suntem trecuți în Registrul Vieții: copilul lui Dumnezeu. La Liturghie, primim ceea ce ne ține în Viață, Euharistia.

Așteptare: știm că El trebuie să vină! Împărăția Lui e aproape. Vino, Doamne! Ajută-ne să priveghem, dăruiește-ne răbdare și nădejde! Singuri, suntem cuprinși de teamă. Cu El, suntem plini de curaj!

 

Marius MATEI

 

 

 

 

 

Tags:
Marius Matei

Preot in Floresti, jud. Cluj. Autor al cărții "Harta credinței. Meditații catehetice pentru copii și adulți", Editura Lumea credinței, București, 2020.

  • 1

1 Comment

  1. Diana 15 octombrie 2014

    Parintele este un om al lui Dumnezeu, care L-a facut cunoscut multora pe Dumnezeu, prin smerenie, iubire, discretie totala. Cuvantul Parintelui Gheorghe te transpune chiar langa Golgota si te inalta pana la al treilea cer. Pentru rugaciunile Maicii Tale, ale sfintilor apostoli, ale sfintilor ingeri, ale sfantilor Siluan, Ioan si Nicodim si ale tuturor cetelor, ai mila de noi, Doamne!

    Răspunde

Leave a Comment Diana Cancel Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *