Haideți la Sfântul Sarovului!
Share
Sora Elena, una dintre cititoarele acestui site și cu evlavie către Sfântul Serafim de Sarov, ne-a împărtășit, în puține cuvinte, modul în care a simțit și simte prezența și ajutorul Sfântului în viața sa. Să ne fie spre întărire duhovnicească!
Acest sfânt al zilelor noastre (eu îl simt în preajmă ori de câte ori mă gândesc la el) m-a bucurat de mai multe ori cu ajutorul și i-am simțit prezența, așa că mi-am zis ….de ce sa nu vă împărtășesc și vouă una din experiențele mele în legătură cu acest sfânt, care are parcă un nume predestinat .
Nu mai știu exact în ce context am auzit prima dată de el, dar parcă vorbeam de cineva care nu-mi era necunoscut. Mai târziu am găsit cartea cu viața lui care m-a impresionat foarte mult (am trăit momente care nu se pot descrie în cuvinte, pe parcursul lecturării ei), apoi am început să-i mai citesc acatistul…destul de rar, dar mă bucuram enorm când reușeam, de parcă-l auzeam pe Sfântul, spunându-mi: ,,Bucuria mea, cât te-am așteptat”; după am recomandat cartea si unor cunoștințe…ce mai, lucruri mărunte, dar făcute cu dragoste și cu bucurie atunci când reușeam.
Și, să vedeți minune:
După nu știu cât timp (calendaristic), Sfântul mi-a dat un semn că știe de dragostea mea către dânsul. La sfârșitul unui an (mai precis cu 4 ani în urmă) îmi spune o vecină ca la o mănăstire este venit un călugăr care a anunțat în Biserică, după slujbă, că pe 2 ianuarie va sluji , iar pe cei ce vor binevoi să vină la rugăciune, acesta își ia angajamentul că-i va pomeni toată viața lui. Crezând, de fapt, că-i vorba de alt preot-monah care ne-a fost duhovnic și mie, și soțului meu câțiva ani, iar din anumite motive a plecat în Franța , ne-am grăbit și noi a ajunge la slujbă ca să-l întâlnim pe acesta, de care ne era tare dor, dar nici măcar nu bănuiam că, de fapt, în ziua de 2 ianuarie se sărbătorește ziua Sfântului Serafim de Sarov.
Ajungând la mănăstire, am auzit că se cânta acatistul Sfântului , iar din altar ne-a întâmpinat un călugăr firav, tânăr și zâmbitor, care ne-a impresionat cu totul, dar mai ales prin cuvântul de final. Mai târziu am aflat că îl chema Serafim. Am înțeles atunci că Sfântul ne-a trimis să-l cunoaștem, să ne mângâie sufletul, să ne bucuram ca de un trimis de-al lui.
De atunci suntem foarte apropiați, datorita rugăciunilor lui și ale altor părinți (dar la îndemnul primordial al părintelui), iar Dumnezeu ne-a binecuvântat cu un copil atunci când ne așteptam cel mai puțin.
Sper ca am fost destul de convingătoare în cele relatate (nu sunt o buna povestitoare), dar, fie ele mici sau mari, minunile Sfântului sunt prezente permanent, doar ne trebuie deschiși ochii sufletului …și este de ajuns.
Pentru rugăciunile Sfântului Serafim de Sarov, Doamne Iisuse Hristoase miluiește-ne pe noi. Amin!
