Liniște deplină

După ce a filmat (în 2014) în rolul părintelui Nikolai (alături de actorul Petru Mamonov), renumitul actor Cary Hiroyuki Tagawa (a jucat în Memoriile unei gheișe, Pearl Harbour) s-a convertit la ortodoxie. Nu urmărește nici o modă, ci își ascultă inima. A fost impresionat de frumusețea catedralelor din Yaroslavl și Rostov. Aceste sentimente duhovnicești l-au marcat profund. La Botez a primit numele Pantelimon.

Un om de știință renumit din Olanda s-a convertit la ortodoxie, realizând cât de mult s-au îndepărtat cultele occidentale de adevăr. Procesul de învățare trebuie parcurs etapă cu etapă, fără să uităm de evlavie și de cinstirea sfinților. Iar sfinții intervin pentru noi și ne scot din mocirlă. Sfinții sunt prezenți la rugăciune împreună cu noi. Acest adevăr lămuritor este tainic și cutremurător. Omul învață să se pună în echilibru cu cele ale credinței. Totul în viața omului de acum înainte are legătură cu Paștele.

O mărturie extraordinară ne oferă și irlandezul Peter Hurley, convertit la ortodoxie în 2014. În casa sa tronează la loc de cinste o mare cruce a Sfântului Patrick. Omul este bucuros mai ales de ce nu este (nu este păcătos). Dacă păcatul nu este, se poate realiza o detașare totală de cele lumești. Dacă nu este zgomot, se poate identifica o liniște completă. În fața altarului, omul realizează cât de păgân este și cât de mult își dorește o schimbare, o întoarcere la obârșii. Omul își cere iertare pentru ce a făcut greșit, pentru tot ce nu a făcut bine. Un tânăr german s-a convertit la ortodoxie, bucuros că a găsit adevărul mult dorit. A fost fascinat de muzica psaltică și s-a convins că în Biserică se simte acasă. Departe de larma și de graba lumii, omul încă poate căuta isihia.

Obosit de claxoane și reproșuri, omul realizează efemeritatea lumii și se retrage în discreția ungherului său. Curățindu-se de patimi, omul poate savura lumina, poate trăi dragostea, se poate dărui total Creatorului. Despărțindu-se de imaginile răutății, omul poate vedea slava divină, poate fi martor al luminii veșnice. Pentru a găsi această frecvență, trebuie să oprească bruiajele.

Dumnezeu vrea să fim față în față cu El, zice sfântul Grigore Palama. El Se identifică cu cei curați, oferindu-le lumina harului. Așa cum în viața aceasta vedem sufletul prin trup, în viața viitoare vom vedea trupul prin suflet. Omul va avea o cunoaștere deplină. Învierea lui Hristos înnoiește continuu întreaga creație. Pacea mesianică este fundamentată pe înviere. Hristos alungă pricina de scandal, reunește tot ce era dezbinat și face liniște în tumultul furtunilor. Noaptea de Înviere aduce liniște deplină. Omul învață să păstreze acest dar.

A converti înseamnă a schimba o valută (expirată) în altă valută (valabilă), a înlocui gălăgia cu liniștea. A înlocui minciuna cu adevărul. În Filipine, s-au convertit doi episcopi eterodocși, împreună cu zeci de enoriași. Botezul a fost precedat de o perioadă de doi ani de catehumenat.

Această liniște poate fi găsită până și în temniță. Richard W. mărturisea că toți cei persecutați erau fericiți că se roagă, iar gardienii erau fericiți că îi băteau pe deținuți, deci, toată lumea era fericită. Această liniște nu este somnolență față de necazul fratelui, ci netulburare. Isihia nu înseamnă să te retragi în via ta și să nu îți pese, ci să nu te lași tulburat de larma lumii. Cine aude o muzică captivantă dansează. Discipolii lui Hristos aud această muzică interioară și se bucură de frumusețea dansului mucenicesc, chiar dacă cei care sunt surzi față de armoniile cerești îi consideră nebuni. Muzica îngerilor liniștește. Liturghia antifonează perfect. Toată GRIJA este lepădată. Pentru două ore, nu mai există timp.

Cât de liniștite sunt rândunelele, vrăbiuțele și turturelele! Ele nu se îngrijorează, ci se încred în pronia divină, mult mai mult decât oamenii. Mulți vor să cânte împreună cu Hristos la harpa Lui. Uită însă un singur lucru, cel mai important: Hristos cântă doar imnul smereniei. Răceala lumii nu ne mai poate încălzi. Singura căldură care arde în noi este credința liniștitoare, asiguratoare, angajantă, motivantă și vibrantă. Civilizația creștină nu va muri niciodată, deoarece este unica care păstrează liniștea iubirii veșnice.

Cât de ilogică este acuza ateilor că Biserica a sărăcit lumea, câtă vreme a adus cea mai mare bogăție (credința în înviere) și a ajutat cei mai mulți săraci! Cât de nefondate sunt aberațiile din Ev Mediu târziu! Mii de credincioși polonezi s-au rugat recent la Cracovia, în prezența președintelui lor Andrei Duda, cerându-I Domnului Hristos să fie Regele Poloniei și cârmuiască peste conducători și peste toți cetățenii. Toată viața lor o dedică Domnului. Se întâmplă și în Slovacia și în Croația, dar exemplele bune sunt mai greu mediatizate. Acești credincioși și-au luat angajament să își educe copiii în spirit creștin, fiind curajoși să arate neajunsurile Teoriei genului. În Georgia, credincioșii au reușit să reintroducă studiul religiei în școli și prezența icoanelor în sălile de clasă. În spațiul ex-sovietic au fost reparate în ultimii ani mii de biserici (peste 20.000). Oaze de liniște există, depinde cine le caută.

Zgomotul tău te împiedică să găsești liniștea mesianică, chiar dacă nu e cel mai mare zgomot. Sunt mulți ipocriți care nu se văd, la fel cum mulți se consideră ipocriți, fără să fie. Abia după ce se liniștește, omul poate decanta limpede lucrurile profunde. Dincolo de aparențe, realitatea este că NICI UN LUCRU RĂU NU ARE SUCCES ȘI NICI UN LUCRU BUN NU EȘUEAZĂ (Henry Wadsworth Longfellow). Nu este absolut nimic nerezonabil în a accepta intervenția divină în circumstanțele vieții cotidiene. Tocmai această intervenție aduce liniște și reduce considerabil gălăgia.

Marius MATEI