LOADING

Type to search

Ortodoxie si traire

Lipsa rautatii

Share

„Şi a văzut Dumnezeu că este bine” (Facerea 1).

Fraţilor, prima descoperire despre lumea aceasta pe care ne-o transmite nouă Sfînta Scriptură este aceea că lumea a ieşit de la bine, iar nu de la rău, de la Dumnezeu, şi nu de la vreo putere contrară Lui, nici de la vreun închipuit amestec primordial dintre rău şi bine.

A doua descoperire, fraţilor, despre lumea aceasta, este că

tot ceea ce a zidit bunul Dumnezeu este bun: marea este bună; iarba, verdeaţa şi toţi pomii roditori sînt buni; luminătorii cereşti, soarele, luna şi cu stelele, sînt bune; fiinţele care mişună pe faţa pămîntului şi în adîncurile mării, precum şi păsările cerului, sînt bune toate; toate fiinţele după soiul lor sînt bune, fiarele cîmpului, mari şi mici şi tot ceea ce vieţuieşte prin ierburi.

În sfîrşit, omul, această cunună supremă a creaţiei şi stăpînul ei, făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, este şi el bun foarte. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Căci să ştim, fraţilor, evaluatorul lumii acesteia în întregul ei nu este şi nu poate fi cineva care o priveşte superficial şi în parte, ci el poate fi doar Acela Care o poate cuprinde dintr-o singură privire cu toate cele ale ei în întregime şi în amănunt, Cel Care cunoaşte numărul, numele, firea şi esenţa fiecărei categorii care o compune, incomparabil mai bine decît cei mai înţelepţi oameni de pe Terra din toate timpurile şi locurile, luaţi la un loc. „Şi a văzut Dumnezeu că sînt bune foarte” (Facerea 1: 31). Cu toate acestea, au existat fiinţe umane care au cutezat să insulte lucrarea lui Dumnezeu, zicînd că lumea este în esenţă rea, că fiecare creatură luată în parte este rea, şi că materia din care sînt alcătuite toate fiinţele pămînteşti este rea, asemenea.

Noi trebuie să ştim însă că rău este doar păcatul, iar păcatul vine de la duhul păcatului, care este diavolul. Prin urmare, răul stă în duhul răului, iar nu în materia din care este făcută zidirea. Acest duh căzut de la Dumnezeu este semănătorul răului în lume, el este cel de la care provin neghinele din ogorul Domnului, carele a fost semănat numai şi numai cu grîu curat.

Necuratul duh se luptă să folosească şi duhul omului şi lucrurile materiale în general ca armă spre săvîrşirea răutăţii care se află întru dînsul. El, diavolul, este acela care insuflă în mintea omului gîndul că toată lumea zidită este rea şi că fundamental rea este şi materia din care este alcătuită lumea zidită. Satan insultă lucrările bune foarte ale lui Dumnezeu ca să-şi ascundă propriile lui lucrări, care sînt într-adevăr rele. El îl acuză pe Dumnezeu ca să nu fie acuzat el însuşi. O, fraţilor, să ne păzim cu străşnicie de viclenia diavolului! Să ne păzim mai ales de gîndurile cele rele pe care el ni le seamănă în minte.

 Proloagele de la Ohrida

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *