Logodna din ceruri

Pentru a putea înţelege mai bine taina Întrupării Domnului se cuvine să călătorim puţin în timp până în vremurile biblice ca să reconstituim faptele şi împrejurările ce au favorizat logodna Fecioarei Maria cu Dreptul Iosif. Conform iconomiei cereşti Hristos trebuia să se nască şi să crească într-o familie chiar dacă această familie nu era una obişnuită.Vestea naşterii Lui Mesia fusese revelată poporului prin Prooroci şi toţi aşteptau cu înfrigurare momentul când Acesta avea să se arate.Însăşi Fecioara Maria citea Scripturile şi se înflăcăra la gândul că o fecioară va contribui la împlinirea acestei măreţe şi tainice minuni. Dar nici ea şi nici preoţii Templului nu bănuiau că sub ochii lor profeţia începuse să se adeverească. Taina avea să se dezvăluie într-un mod în care niciunul dintre învăţaţii vremii nu şi l-au putut închipui. Fiindu-i plăcută şederea la Templu Maria trăia asemenea îngerilor cu care vorbea adesea. O mistuia dorul de a sluji Domnului cu toată fiinţa astfel încât făgădui că va rămâne fecioară întreaga ei viaţă.Îşi petrecea timpul rugându-se,lucrând şi citind Scripturile iar gândul ei se îndrepta pururea spre Dumnezeu. Nici o răutate nu-i umbrea cugetul nici o ispită nu-i rănise inima ,nici un păcat nu-i atinsese sufletul. Era fericită în puritatea şi izolarea în care se afla. Văzând cum Îngerul îi aduce hrană cerească Zaharia se minuna şi se întreba:”Oare nu această Fecioară văzută de mine este aleasă la Întruparea Celui Prea Înalt? O,cât de binecuvântată este casa Israelului care a crescut un asemenea rod! Cât de slăvită este amintirea celor care au născut-o şi cât de fericit sunt eu! Eu văd cu proprii mei ochi începutul acelora ce Proorocii le-au văzut în chip de umbră. ”Şi iată că a venit vremea milostivirii şi Adevărului să se facă dreptate şi pace” după cum spune Proorocul David. După un timp şi părinţii Mariei trecuseră la Domnul iar ea a rămas în grija preoţilor.

La vârsta de patrusprezece ani Maria trebuia să părăsească Templul pentru a se căsători aşa cum cerea Legea. Ea însă nu dorea decât să-L slujească pe Dumnezeu Neîndrăznind s-o oblige să-şi calce făgăduinţa dată(Faceţi făgăduinţe Domnului şi le împliniţi) Arhiereii au fost puşi în faţa unei situaţii nemaiîntâlnite. De aceea au făcut sfat şi s-au rugat la Dumnezeu ca să-i lumineze căci nu ştiau cum să procedeze cu Fecioara. Atunci i s-a arătat Îngerul Gavriil lui Zaharia Arhiereul poruncindu-i să adune la Ierusalim toţi bărbaţii necăsătoriţi şi căruia i se va arăta semn aceluia să i se încredinţeze Fecioara pentru a păzi curăţia ei. . Aşadar Zaharia a pus toiegele bărbaţilor în prima cameră de lângă Sfânta Sfintelor şi când le-a cercetat numai toiagul unui bătrân de optzeci de ani numit Iosif era înflorit şi pe el stătea o porumbiţă care s-a aşezat apoi pe capul lui. Cu toţii au înţeles că asta era voia Domnului şi Dreptul Iosif cum îl numise Îngerul trebuia să se logodească cu Maria. El însă a refuzat mai întâi spunând că-i om bătrân şi copiii lui cu răposata sunt deja mari şi că nu se cuvine unui bătrân să se însoţească cu o tânără fecioară chiar în condiţiile în care relaţia lor n-ar fi aceea a unei căsătorii adevărate. Dar preoţii l-au sfătuit să accepte pentru a nu-L mânia pe Dumnezeu.

Aşa a ajuns Fecioara Maria la Nazaret în casa tâmplarului Iosif. Aici ea se ocupa de gospodărie, rugându-se neîncetat şi citind Scripturile până când a sosit ceasul în care Dumnezeu a hotărât ”plinirea vremii”. Prin Fecioara Maria avea să se facă această lucrare şi ea a fost chemată să-şi arate încă o dată dragostea faţă de Cel care a ales-o să crească în pântece strugurele Vieţii. Acceptul sau refuzul ei avea să hotărască soarta omenirii. Taina Întrupării Domnului a rămas ascunsă până şi puterilor cereşti.Numai Îngerului Treimii,Gavriil ”aducătorul veştilor frumoase” i-a fost încredinţată spre dezvăluire.Dintre toţi pământenii doar Fecioara se făcuse vrednică s-o aducă la îndeplinire. Sfânta Tradiţie ne spune că atunci când a primit vestea, Maria citea pasajul în care Proorocul Isaia spune: ”Iată Fecioara va lua în pântece şi va naşte Fiu şi numele Lui va fi Emanuel care se tâlcuieşte –cu noi este Dumnezeu…”. Atunci Îngerul a stat înaintea ei şi i-a dat răspuns celor citite: Bucură-te cea plină de dar, Marie, Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei… Maria s-a sfiit şi s-a mirat de închinarea Îngerului întrebându-se ce poate să însemne aceasta. În smerenia ei nu înţelegea cinstea care i se făcea. Îngerul a venit la ea aducându-i floare din Rai, crinul – simbolul purităţii – prin care era peţită să fie mireasă nenuntită Celui Preaînalt.Şi să rămână Pururea Fecioară,”neînşelată, nestricată, neîntinată” aşa cum făgăduise. Iar Mirele ei Ceresc i-a respectat dorinţa. ”Cum va fi aceasta,de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?” a întrebat ea.Îngerul o învaţă şi-i descoperă Taina ca atunci când venea la Templu şi-i tâlcuia din Scripturi. “Duhul Sfânt va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri!” îi spune arătându-i că toate se vor împlini după sfânta voie şi purtare de grijă a Lui Dumnezeu. El a vrut ca Fecioara să cunoască cele ce aveau să se întâmple cu ea pentru a hotărî dacă primeşte sau nu dulcea şi uriaşa povară. ”Iată roaba Domnului ! Fie mie după cuvântul tău!”

În cuvinte simple dar pline de bucurie şi înţelepciune, Fecioara Maria a luat asupra sa responsabilitatea mântuirii neamurilor.În clipa aceea în pântecele ei feciorelnic S-a zămislit Izbăvitorul . Ea a continuat să-şi ducă viaţa ca şi până atunci însă ceva minunat,neasemuit îşi făcuse altar în inima ei – Hristos – dătătorul de Viaţă şi plinitorul Legii. După un timp sarcina începu să se cunoască şi Iosif,om drept şi cinstit se gândea s-o lase pe Maria în ascuns pentru a nu fi bănuit de necurăţie. Nici n-ar fi vrut s-o vădească pentru că evreii ar fi omorât-o cu pietre aşa cum cerea Legea în acele vremuri. Acum a venit timpul ca şi Iosif să se facă părtaş Tainei.Îngerul Domnului i s-a arătat noaptea în vis descoperindu-i că Sfântul care se va naşte din pântecele Fecioarei este Mesia,Fiul Lui Dumnezeu , Cel care ridică păcatele lumii. Iosif a înţeles că şi el este chemat la această slujire înaltă alături de Maria. Şi-a îndeplinit astfel rolul de tată faţă de “Cel născut din mamă fără de tată şi din tată fără sământă şi poftă bărbătească”. În taină trebuiau să se facă acestea toate până când Iisus va fi Proslăvit. Astfel i-a protejat Tatăl pe Fiul Său şi pe Maică de răutatea şi viclenia prigonitorului de suflete. Tudora Luca