Manastirea Sfintii Ilie si Lazar – Cristorel, Aschileu
Share
Biserica este o construcţie din lemn ridicată după modelul Bisericii din Târgu Lăpuş şi dispune de trei spaţii: pridvor, navă şi altar.
Amplasată într-o frumoasă poiană, înconjurată de pădure de foioase, pe locul numit „Tocaia”, această zidire poate fi considerată un răspuns a lui Dumnezeu la credința, evlavia și rugăciunile credincioșilor din această zonă, umplând un gol spiritual existent. Obște este formată din călugărițe, iar stareță este monahia Parascheva Buculei.
Prima obște destinată să viețuiască la mănăstirea Cristorel a fost formată din ieromonahul Maxim Anton, venit de la Sihastria Rarăului, Moldova, cu un grup de surori. Au locuit în satul Cristorel în perioada februarie-mai 2000.
Din 15 mai a fost trimisă monahia Bartolomeea, de la mănăstirea Dobric ca egumenă și ieromonahul Andrei Coroian de la mănăstirea Nicula, ca preot-duhovnic. Începând cu data de 1 august 2000, mănăstirea a fost transformată în mănăstire de călugări, ieromonahul Andrei Coroian, fiind numit stareț. În luna septembrie acelaşi an s-a început construcţia unei case monahale, care a fost data în folosinţă doi ani mai târziu, deşi nu dispunea atunci de utilităţi şi finisaje. Între timp s-a mai construit o anexa, un altar de vara provizoriu pentru slujbe şi o clopotniţă din lemn.
În 01 iunie 2006 se decide în Sinodul Mitropolitan ca mănăstirea să redevină de călugărițe. În acest scop obștea de maici de la Mănăstirea Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Râșca Transilvană a fost mutată aici, iar obștea de călugări s-a mutat la Râșca Transilvană.
Într-un loc de rai
Uite ce zăresc…Cu o turlă mare
Mănăstire mică,
Mică, linistită
De preoţi sfinţită
Şi de maici slăvită.
Toaca-i vestită
De mănăstire iubită
Într-un loc de rai
Sorele-i un crai
Maicile se roagă
Oamenii se închină
Mănăstirea-i plină
De iubire sfântă.
Lorena M.–clasa a VI-a
Alexandra S. – clasa a a VI-a