O ideologie inventată este una falsă

Nu doar cei mai competitivi atleți sau cei mai inteligenți inventatori sunt iubiți de către Veșnicie. Mulți sfinți sunt timizi, adesea stângaci în cele lumești, dar – cu toate acestea – primesc harul. Fragilitatea poate fi o neputință, dar tocmai în slăbiciunile omului activează harul. Sfinții care și-au scris biografiile adesea trec sub tăcere evenimentele minunate care i-au făcut cunoscuți lumii întregi. Un exemplu elocvent este cuviosul Paisie de la Neamț. A traduce și a tipări pare o nimic toată în era tehnologiei, dar acum câteva sute de ani era o adevărată provocare. Monahul care a adus originalul Scării a călătorit peste 2000 de kilometri în condiții extreme, dar nu s-a lăsat înfrânt. Pentru astfel de persoane, unitatea credinței devine uimirea credinței.

Dobândirea vieții adevărate trebuie să înceapă de acum. Sfântul Grigorie Palama este sigur că primirea harului nu mai suferă nici o amânare. Soluția este respingerea sugestiilor demonice, care împing omul spre deznădejde (viață falsă). Cel smerit nu respinge confortul pentru că ar acesta ar fi ceva rău, ci pentru că se consideră nevrednic (cel mai netrebnic dintre muritori). Cel smerit este convins că prin răbdarea necazurilor se însănătoșește sufletul. Căderea (răzvrătirea) luciferică este definitivă. Căderea (neascultarea) omului poate fi restaurată, nu este definitivă. Diavolul minte atunci când îi șoptește ispititor omului că este un răzvrătit, care nu va fi iertat. Omul nu este un răzvrătit, este un neascultător, care se poate îndrepta. În clasa a opta de la o școală de cartier, cel mai cuminte elev este un fost vagabond.

Deja în presa norvegiană se vehiculează știrea cum că creștinii sunt mai puțini decât necreștinii, pentru prima dată în istorie de la vikingi încoace. Cine mai știe azi la Oslo că principală rută de pelerinaj medieval era Trondheim – Ierusalim? Au trecut acele vremuri, au uitat și de Sfântul Oscar și de Sfântul Brendan. Nordul protestant devine un aisberg, doar că Arca nu se va izbi de el. Acum pare că protestează împotriva protestantismului (culmea ironiei). În Finlanda poți apostazia on-line. În noiembrie 2017, nici britanicul oraș de provincie Derby nu a fost ospitalier pentru creștini. Este evident că adepții creștinismului sunt victime. Doar presa îi numește agresori. Este o orbire demonică, piarcă și-au pierdut mințile cu toții, de la atâta alcool. Cazuri de hărțuire sunt semnalate și în Suedia și în Spania, ca să nu mai vorbim despre Franța. Este o nouă epidemie de ciumă pe continent, ciuma neagră a ateismului. A fi credincios va însemna tot mai mult a mărturisi cu curaj. După exact un secol, pogromul sovietic este reinventat, mai la vest.

Domnul Iisus a optat pentru o cunună de spini, nu pentru o diademă aurită. Tronul Lui este Crucea, nu un jilț plin cu diamante. Cei ce Îl urăsc nu știu exact nici ei de ce o fac. Așa au apucat. Este disprețuit pentru că mărturisește adevărul. Toți cei care mărturisesc adevărul sunt disprețuiți în lumea minciunii. Ateii mai citiți vor un milenarism bolnav, o viață cât mai lungă aici, cât mai ferită de durere și cât mai plină de plăcere, fără să dea socoteală nimănui vreodată. Ca să își justifice ideologia, au nevoie să inventeze argumente:

1. Ateii neagă că Iisus Hristos este Mesia înviat (ei nu cred nici că este din seminția lui David). Este, de fapt, un păgânism germanic, remodelat corect politic.

2. Ateii consideră că profeția mesianică din Zaharia 9,9 (ei cunosc Biblia mai bine ca noi) se referă la un rege militar de excepție (nicidecum la Mesia). Este, de fapt, apă la moară dată celor ce îl așteaptă pe mesia lumesc, Antihrist.

3. Ateii spun că profețiile nu sunt porunci, dar ei nu cred nici în profeții, nici în porunci. Este, de fapt, o speculație ieftină, pusă doar pentru a nu fi raftul gol.

4. Ateii contestă toate minunile (mai ales izgonirea demonilor). Este, de fapt, o frică: dacă există minuni, atunci există rai și dacă există rai, atunci există și iad. E mai simplu să negi existența diavolului, decât să te lupți cu el.

5. Ateii spun că oamenii care se roagă nu primesc nimic (nici măcar ceva neînsemnat). Este, de fapt, un puzzle incomplet: ei nu au de unde să știe dacă cei ce s-au rugat pentru mântuire au primit-o sau nu.

6. Ateii nu cred că Dismas (tâlharul de pe Cruce) a ajuns în Rai și că acesta ar fi fost mințit. Este, de fapt, acuza supremă: dacă aceasta este o minciună, nu există adevăr nicăieri. Dar ei nu pot verifica unde este Dismas acum și se bazează tot pe speculații preluate de la primii calomniatori romani.

7. Ateii repetă că Iisus se contrazice în Evanghelii. Este, de fapt, o acuză generală, nu pot da un exemplu concret, deoarece acesta nu există.

8. Ateii Îl acuză pe Iisus că nu respectă sabbatul iudaic. Este, de fapt, o trădare a intențiilor lor. Dacă studiem cu mare atenție (strict istoric), vom vedea legătura dintre primii atei europeni și iudeii din diaspora mediteraneeană. În concluzie, trebuie să ne iubim agresorii, chiar când ne scuipă și aruncă cu pietre.

Cu cât mai înalt este muntele, cu atât vântul se simte mai puternic, dar un alpinist perseverent nu va renunţa. Pentru a escalada Sionul, fiecăruia i se vorbeşte pe limba lui. Curajul a fost descoperit cu adevărat după receptarea corectă a adevărului despre şansele de escaladare. Nici un alpinist nu cade în prăpastia iadului, decât dacă nu este ancorat în iubire.

Înăuntrul sufletului nostru zace o comoară. Poetul Aleksandr Blok descifrează: cheia este la noi, pentru a accesa tezaurul. Lupta este, de fapt, împotriva demonului care vrea să ne fure comoara (mințindu-ne că nu există nici o comoară și ținându-ne ocupați cu lucruri de nimic). Astfel, sugestiile demonice tind să acapareze tot ce e mai bun în noi și ține de noi să le respingem din fașă, ne recomandă maica Siluana Vlad. Demonul a creat în istorie numeroase ideologii, cu scopul precis de a abate atenția de la comoara din suflet. Să nu îl subestimăm pe diversionist, dar nici să ne fie frică de el! Să identificăm minciunile strecurate printre jumătăți de adevăruri și să nu ne lăsăm amăgiți. Adevărul complet este Hristos, doar El. Să escaladăm piscul înțelegerii duhovnicești, ca să deschidem comoara nefurată.

Nigerianul Chinua Achebe gândește puțin diferit. Dânsul recomandă să ne creăm noi propria poveste, dacă nu ne place ce auzim de la alții. Dar riscul este major: putem inventa o poveste contrară adevărului, concepută doar pentru ca nouă să ne placă, nu să corespundă neapărat adevărului. Ideologiile seculare mint că unesc oamenii. De fapt, doar îi dezbină. Singurul unificator real este Hristos.

Dumnezeu nu ne propune o ideologie, un sistem. El ne propune Viață. Tot ceea ce vine de la El este iubire, zice sfântul zăvorât Teofan Govorov. Misiunea noastră nu este de a alege o ideologie, ci de a primi ceea ce vine de la El, de a simți prezența Lui purificatoare. Hristos nu a întemeiat o sectă nouă, între mii altele. El este Dumnezeu coborât să ne dăruiască iubirea.

Marius MATEI