O poveste cu tâlc – Dragostea părintească

Un bătrân care agonisise în viaţa lui destul de multă avere, ce s-a gândit? S-o împartă copiilor săi cât mai trăieşte, contând desigur pe dragostea lor de fii, că vor avea grijă de el până la moarte. I-au promis. După ce s-au văzut însă în posesia tuturor bunurilor, l-au aşezat pe bătrân în cea mai dosnică, mai întunecoasă şi mai urât mirositoare cameră, abia dându-i din când în când câte un blid de mâncare.

Ce s-a gândit atunci bătrânul? Şi-a confecţionat o ladă, pe care a băgat-o sub pat. S-a dus apoi la un prieten din vecini, căruia i-a spus cu durere cum îl tratează propriii copii după ce le-a dat totul, şi l-a rugat: “Împrumută-mi 200 kg de argint în monezi şi mâine ţi le aduc înapoi!”. Acela i-a împrumutat banii. Bătrânul a venit acasă şi a început să-şi numere arginţii cu mare zgomot, aşa încât fiii să-l audă. Aceia au privit prin gaura cheii şi au văzut că bătrânul are foarte mulţi bani. L-au văzut şi cum i-a pus în lada respectivă, cum a încuiat-o şi cum a împins-o sub pat.

Din ziua aceea, comportamentul copiilor s-a transformat ca prin minune. Şi-au adus parcă brusc aminte că bătrânul era tatăl lor şi au început să-l trateze cu cea mai mare grijă. În afară de ceea ce primiseră deja, sperau acum să mai primească şi banii din ladă, iar pentru aceasta trebuiau să reintre în graţiile bătrânului. De fapt, acesta i-a dus chiar a doua zi banii înapoi prietenului său. Peste câteva luni s-a împrumutat din nou pentru o zi, facând iar mare zgomot cu banii. Copiii au devenit încă şi mai atenţi cu el. Şi aşa, într-o bună zi, bătrânul tată a murit, după ce s-a bucurat prin vicleşug de atenţia lor în ultimii ani ai vieţii.

S-au hotărât cu toţii să amâne deschiderea lăzii cu comoara până după înmormântare, când vor rămâne numai între ei, fără alţii de faţă. L-au îngropat pe bătrân cu bucurie, după care, venind acasă, au căutat cheile, le-au găsit şi au descuiat lada. În ea n-au găsit însă decât un baston de care era legată o hârtie pe care scria: “Cu un baston ca acesta să fie bătut părintele care îşi va da averea fiilor înainte de vreme!”.