LOADING

Type to search

Ortodoxie si traire

Postul de supermarket nu e un act cultic

Share

Popescu Ioan

 

Stim cu totii ce e un post. Carora nu stiu, daca exista si astfel de oameni, am sa le spun ca postul e, in conceptia „pop” de azi, acea perioada sau zi in care nu mancam mancare de dulce. Adica, dupa cum spunea cineva, mancam doar ce creste din pamant si e bun de mancat.

In logica celor de mai sus, cartofii, fasolea, legumele, fructele, chiar mierea sunt alimente de post, pe cand carnea, branzeturile, ouale sunt mancaruri de dulce.

Nu, Mi’ai, pestele nu e mancare de post, oricat l-ai praji si l-ai face fara oase!

Si nici mancarurile de post din supermarket, Mi’ai, nici alea nu sunt de post! Poftim? Aud comentarii? Cum? Tu tot cu de-alea postesti? Nu, din pacate nu sunt alimente de post. Cum de ce?

In primul rand pentru ca postul, my friend, reprezinta in esenta un act cultic. Un act de jertfa. Tu jertfesti ceva lui Dumnezeu, ca semn de multumire in primul rand. Si, ca orice act cultic, postul presupune implicarea activa a celor doi actori: tu si God. Dintre care, se mai presupune, niciunul nu e prost. Adica nici God. Prin urmare actul tau cultic e unul responsabil, benevol, serios, dezinteresat si jertfelnic. Adica in care pierzi ceva fara sa pierzi cu adevarat, ci mai repede sa castigi. Numai ca, si aici revenim, alimentele de post de genul carnati de post, cascaval de post, parizer de post, pate de post, lapte de post, branza de post, etc. nu sunt cu adevarat un act jertfelnic, un act cultic. Nu jertfesti nimic. In cazul alimentelor cu adevarat de post (fasole, cartofi, etc.) tu jertfesti gustul, satietatea, saisfactia, implinirea gastronomica. Nimic din toate astea nu jertfesti odata cu alimentele de post de supermarket, care pastreaza si gustul, si satietatea, si implinirea gastronomica!

In al doilea rand bogatia aditivilor si substantelor (sa le spunem ciudate) care sunt implicate in procesul productiei acestor alimente n-au nici o legatura cu adevaratele alimente de post.

In al treilea rand insusi bunul simt si subconstientul iti vor spune intotdeauna ca acesta nu e post!

Te rog, Mi’ai, nu-mi mai spune cat de mult postesti cu pate de post, cu peste si lapte de soia! Si nu-i mai spune nici lui God! Mai intreaba pe cei batrani, care mancau zacusca si mamaliga si magiun… Bunul lor simt a urcat pana la Dumnezeu!

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *