LOADING

Type to search

Ortodoxie si traire

Preotul Marcu radia în jurul lui numai dragoste și har

Share

Am fost introdus într-un salon1 în care mai erau internați 10 bolnavi. Printre cei internați aici, i-am întâlnit pe preotul Marcu din Vrancea, pe preotul Bumbac din Constanța, pe doctorul Cepii tot din Constanța, macedonean de origine, pe Fani Vlădoianu, poet, și el tot din Constanța.

Întâlnirea cu părintele Marcu a fost o mare bucurie reciprocă, am mai stat împreună la Galați unde ne-am legat mult sufletește unul de altul.

Era un preot deosebit, cum puțini am întâlnit în închisori. Preotul Marcu radia în jurul lui numai dragoste și har duhovnicesc. Era un mare preot și de o înaltă trăire sprituală. El era legionar. (…)

Prezența preotului Marcu în camera aceea din spital mă îndemna să nu am nici un fel de reținere. Într-adevăr erau îngroziți de ceea ce le povesteam2, nu le venea să creadă că e posibil ca așa ceva să se fi întâmplat în secolul acesta. (…)

Îl vedeam chiar și pe părintele Marcu, parcă și el era descumpănit, nu putea să creadă și să conceapă așa ceva că e cu putință. (…)

În orice caz, atmosfera din camera de spital, oamenii și climatul mă făceau să uit de boală și de tot coșmarul din Gherla. Începusem să mă hrănesc sufletește, părintele Marcu și părintele Bumbac, în fiecare duminică și în zilele de săbătoare, oficiau slujbe religioase.

Am învățat de la părintele Marcu ”acatistul Maicii Domnului” și foarte multe rugăciuni; toate acestea la un loc îmi dădeau o stare sufletească deosebită.

Și așa, în această atmosferă de vindecare fizică și morală, am petrecut în spital la Aiud șase săptămâni. (…)

După ce servisem masa de dimineață vine gardianul și-mi spune să mă pregătesc, să-mi fac bagajul, că voi pleca din spital. (…) Mi-am luat rămas bun de la cei din cameră și am plecat. Despărțirea de părintele Marcu în special mi-a fost foarte grea, în timp ce ne îmbrățișam am văzut că din ochii lui curgeau lacrimi și-mi șoptea: ”Curaj, Mihai, ai trecut peste multe, Dumnezeu te ocrotește, mă voi ruga în permanență pentru tine”. (…)

Cuvintele părintelui Marcu, de încurajare, rostite la despărțire, mi-au ținut drept hrană sufletească tot drumul.

(Mihai Timaru – Amintiri de la Gherla, Editura de Vest, 1993, pag. 121-125)


1. Acțiunea se petrece la închisoarea Aiud, după ce memorialistul a fost transferat de la Gherla.

2. Este vorba despre relatarea acțiunii de reeducare desfășurată la închisoarea Gherla, lucrul acesta fiind o noutate pentru deținuții din Aiud.

Sursa: FERICITI CEI PRIGONITI

Mărturisitori Pr. Ștefan Marcu

1 Comment

  1. ioDan 3 octombrie 2016

    Tratati persoanele care scriu aceste comentarii, cu respect.

    Răspunde

Leave a Comment ioDan Cancel Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *