LOADING

Type to search

Provocari de vacanta: drogurile

Ortodoxie si traire

Provocari de vacanta: drogurile

Share

Am intrat în perioada cea mai așteptată din an, vacanța. Toți o așteptăm, dar copiii cu precădere, ei fiind „beneficiarii” direcți. După lunile de efort fizic și intelectual vine o perioadă de relaxare și odihnă binemeritată. Numai că e și perioada, aș îndrăsni să spun, cea mai periculoasă din an, chiar dacă nu o conștientizăm întotdeauna. Dacă în cele două semestre școlare copiii sunt, cel puțin în intervalul orar 8-14, sub observația educatorilor, a profesorilor, părinții făcându-și job-ul, în vacanță tutorii nu mai au același control, copiii petrecând mult timp singuri, cu prietenii sau, uneori, cu bunicii sau rudele de la țară. În aceste situații plaja de provocări și pericole devine infinită.

Tentațiile grupului

 La vârsta adolescenței, (care, după părerea psihologilor, poate dura până la 21 ani,) când se dobândesc o seamă de comportamente, unii copii sunt claustrați, inhibați, introvertiți în timp ce alții exuberanți și plini de voiciune, însă toți au nevoie de un grup de socializare, toți sunt curioși și toți vor să impresioneze, iar vacanța de vară este un ofertant de excepție. Adesea grupul este eterogen, format din prieteni din copilărie, de la diferite licee din regiune, fiecare cu dorința de a aduce ceva nou și de a-și câștiga un loc cât mai important în grup (practic este o schemă valorică la nivel micro a schemelor de mișcare socială din grupurilor adulților). Fiecare-și descrie, cu puține exagerări, experiențele din timpul anului. Se vorbește mult despre prietenii noi pe care și i-au făcut, despre tipi interesanți care le-au oferit „produse” pentru maturi, care i-au făcut să se simtă mult mai importanți decât apar în ochii părinților.

            Pe fondul unei curiozități, specifică vârstei, a dorinței de a părea altceva decât sunt cu adevărat, se crează toate premisele apropierii de diferite, să le spunem ”tentații”, cum sunt drogurile, fie ele ușoare sau de mare risc. Psihologul Stephane Clerget în Criza adolescenței. Căi de a o depăși cu succes, arată că în cadrul populației, dintre cei care vor avea experiența unui produs ilicit, 99% vor consuma canabis și 1% un alt drog. Consumul de produse ilicite în afara canabisului există, se pare, la 5% dintre consumatorii tineri (p.115), aspect ce relevă pericolul ce pândește tânăra generație.

consumatorii de canabis au atins 160 de milioane

Să rămânem tot în zona statisticilor și să ne referim la produsele ilicite (canabis, heroină, solvenți) și la cele licite (alcool, țigări), care proavoacă dependență. Comisia Globală Pentru Politici Împotriva Drogurilor (Commission Global on Drug Policy) prin War on drugs. Report of the global commission on drug policy. June 2011 relevă cifre înspăimântătoare relativ la consumul de droguri în lume. Raportul ia ca ani de referință 1998 și 2008. În zece ani consumul de opium a crescut cu 34%, de la 12,9 milioane de consumatori la 17, 35 milioane; cu 27% consumul de cocaină, de la 13,4 milioane la 17 milioane, iar consumul de canabis cu 8, 5% de la 147,4 milioane la 160 de milioane.

Raportul începe pe un ton dramatic the global war on drugs has failed, (războiul global împotriva drogurilor a eșuat) realitate exprimată de cifrele cu totul alarmante. E adevărat că acest raport face referire cu precădere la țări ca Statele Unite, Rusia, Franța sau Portugalia, însă un alt raport al ESPAD-ului, care a urmărit comportamentul studenților din 36 de state europene față de droguri, printre care și România, relevă cifre la fel de îngrijorătoare.

The 2011 ESPAD Report. Substance Use Among Students in 36 European Coutries, raportul pe 2011 arată că numărul studenților care au fumat mai mult de 30 de zile (perioadă care atestă deja o constanță), în România a crecut la 39%, în timp ce pentru consumul de alcool se menține la 49%. Îngrijorătoare sunt procentele referitoare la consumul de canabis și alte droguri ilicite care au crescut la 7% respectiv 5%. E îngrijorător dacă 7 tineri din 100 fumează canabis, iar 5 din 100 apelează la cocaină, ecstazy sau alte droguri de mare risc. E cu atât mai alarmant cu cât în anii 90 despre aceste substanțe aflam doar din filmele holywood-iene, iar acum copiii noștri sunt potențiale victime.

Urmările dependeței de droguri

Urmările dependeței de droguri ușoare sau de mare risc pot fi dintre cele mai diverse. E demonstrat faptul că tinerii care fumează încă de la 12-13 ani sunt în proporție foarte mare viitorii bolnavi de cancer pulmonar și ai altor afecțiuni pulmonare și cardiace. Cei care consumă alcool, pe lângă lipsa unui control real în timpul beției, creându-se mediul ideal pentru încercarea unor noi substanțe, sunt predispuși bolilor de ficat, pierderii memoriei s.a.m.d. Drogurile injectabile sunt cele mai periculoase întrucât cei care recurg la ele sunt predispuși infestării cu HIV/SIDA sau diferite Hepatite, boli incurabile. Or, e de la sine înțeles că tinerii sunt speranța de mâine și avem nevoie de ei sănătoși și integri moral.

Soluțiile se caută de mult. Numărul organizațiilor non guvernamentale este de ordinul miilor, iar programele celor mai importante State ale Lumii pentru stoparea acestor pericole la adresa viitorului, deși sunt numeroase, nu fac față provocărilor. Aproape toate se concentrează pe metode cu care Biserica nu este de acord sau care nu vizează omul în calitatea lui de chip al lui Dumnezeu.

Parohia poate oferi soluții tinerilor

Aceste realități reclamă implicarea Bisericii de o manieră mult mai evidentă și mai organizată. Totuși, să nu ne îmbătăm cu gândul că noi îi vom lămuri pe cei care se droghează să nu o mai facă. „Viciul imită virtutea” spune Sf. Chiril al Ierusalimului, la fel și drogurile prin efectele pe care le crează îl fac pe cel în cauză să confunde nefericirea cu fericirea, răul cu binele, nemulțumirea cu mulțumirea, iar efortul celor care încearcă să-i convingă să renunțe devine ineficient, Dumnezeu e singurul care îi mai poate salva. În același timp putem găsi soluții pentru prevenirea consumului de droguri prin programe simple pe care orice parohie le poate face.

Fiind perioada vacanței, iar timpul copiilor ocupat cu activități recreative, ca preoți putem să organizăm mai multe activități decât de obicei în cadrul parohiei. Acestea ar putea fi întâlniri tematice, chiar pe problematica efectelor negative ale drogurilor. Am putea să le ilustrăm cazuri reale, mărturisirile tinerilor care au căzut în acestă plasă, iar acum se zbat între viață și moarte, folosindu-ne de nenumăratele filmulețe pe care le găsim pe internet. De asemenea, taberele de creație ar putea fi o altă soluție. Ca preoți să gândim „consorții”, să adunăm tinerii din mai multe localități și să îi implicăm în activități cu adevărat provocatoare.

În ultima întâlnire din acest an școlar, dintre preoții Protopopiatului Cluj II și profesorii de Religie, s-au evidențiat câteva proiecte ce pot fi cu ușurință implemetate și în alte parohii. De exemplu, activități ecologice. La biserica cu hramul Tuturor Sfinților, copiii din parohie însoțiți de părintele paroh au plantat pomișori. Și acesta e doar un exemplu, putem apela și la alte activități. La țară, pe lângă râurile noastre e plin de deșeuri, de PETuri și pungi de plastic. Ar fi un gest binevenit pentru comunitate ca preotul paroh să organizeze o acțiune de voluntariat de curățare a malurilor apei, care i-ar avea ca protagoniști pe tinerii din parohia noastră. De asemenea, am putea organiza drumeții, ocazie cu care am putea să-i învățăm sau să recapitulăm cântece bisericești sau istorice, care să le dezvolte și întărească dragostea de Biserică și țară. Și acestea sunt doar câteva exemplificări, ele pot continua, dar mă voi opri aici.

În încheiere e nevoie să repunctăm riscul imens pe care-l constituie drogurile pentru copiii noștri. Creșterea anuală a consumatorilor din țară și străinătate e semnalul clar că trebuie să intervenim, să căutăm soluții, să formăm grupuri de lucru și să acționăm. Nu mai putem sta în expectativă, sperând ca alții să rezolve problemele care țin de pastorația noastră. Nimeni, indiferent de natura serviciului său, nu mai poate avea garanția că cei în care investesc muncă și încredere, copiii, nu pot cădea victime minciunii drogurilor. Soluții sunt, trebuie doar să le găsim, iar activitățile parohiale pot fi o foarte bună alternativă.

 

Liviu VIDICAN

5 Aug, 2012

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *