LOADING

Type to search

Reveria de Revelion

Ortodoxie si traire

Reveria de Revelion

Share

Un crestin “petrece” de Revelion cu moderatie. Nu se imbata, nu mananca prea mult, tine postul gurii. Se roaga discret, multumeste si se bucura in familie si in biserica. Poate bea un pahar de sampanie, dar sa nu fie prea mare paharul. De regula, la 12 fara 5 minute, ca a a doua zi crestinul se va impartasi de Sf. Vasile.

Nu are o euforie ilogica, ci descopera noi sensuri. Aceste lucruri le pot marturisi tinerii din ASCOR si LTCOR. De Revelion, si nu numai atunci, un crestin isi aminteste ca el este paine oferita Cerului. Nu se va destrabala, nu va rancezi aceasta paine. Nu soarbe cockteiluri, ci se pastreaza pentru leacul nemuririi.

Nu e trist de sarbatori pentru detalii anoste, ci are chipul luminos: Mesia e nascut in inima lui. Revelionul nu inseamna mancare, bautura si femei pentru el (cum mi-a amintit recent un taximetrist). Rugaciunea din noaptea de Revelion (trezire, desteptare)e ascultata de catre Destinatar. Un crestin este un om placut Cerului, un om al pacii si al curajului, nu al petrecerilor pagane.

De Revelion, un crestin il invita pe Sf. Vasile la masa lui. Este momentul in care nu mai amana lepadarea de idoli. Puterea nevazuta a harului il invaluie pe crestin si il intareste in credinta lui. Un crestin nu risipeste banii pe delicatese pentru meniul special de Revelion, ci pune o paine pe masa saracului. Se hraneste cu psalmi, rugaciuni si cantari.

Un crestin e eliberat doar prin rugaciune, nu prin ciocniri de pahare si ragusiri zgomotoase. Nu Il tradeaza pe Hristos pentru o seara, nu isi uita vocatia. Isi aminteste ca principalul il constituie starea inimii indreptate catre Dumnezeu. Un crestin nu isi ingrasa excesiv trupul, infometandu-si sufletul. Un crestin stie ca, daca Domnul l-a iubit atat de mult, inseamna ca ii iubeste pe toti pacatosii.

Marius Matei

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *