LOADING

Type to search

Rostul si folosul postului

Ortodoxie si traire

Rostul si folosul postului

Share
      “Postul este infranarea de la toate mancarurile, sau, la caz de boala, numai de la  unele, de asemene si de bauturi si de toate cele lumesti si de toate poftele cale rele, pentru a-si face crestinul rugaciunea mai cu inlesnire si sa ii fie milostiv Dumnezeu. Inca si pentru a ucide  poftele trupului  si a primi harul lui Dumnezeu…” ( Marturisirea de credinta…, partea III)
Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci mijloc de mantuire.Dar este in acelasi timp si un act de cult, adica o fapta de cinstire a lui Dumnezeu, pentru ca el este o jertfa, adica o renuntare de buna voie la ceva care ne este ingaduit, izvorata din iubirea  si respectful pe care il avem fata de Dumnezeu.
Postul este un mijloc de desavarsire, de omorare a voii trupului, un semn vazut al ravnei si sarguintei noastre, spre asemanarea cu Dumnezeu si cu ingerii, care n-au nevoie de hrana. Postul foloseste sufletului si trupului, pentru ca intareste trupul, usureaza si curateste sufletul. Pastreaza sanatatea trupului si da aripi sufletului. De aceea, Legea Veche il recomanda si il impune de atatea ori (Ies 34,28; Deut. 9.; 18; Isaia 58)
“Nu fi nesatios intru toata desfatarea si nu te apleca la mancaruri multe. Ca in mancarurile cele multe va fi durere si nesatul va veni pana la ingretosare. Pentru nesat, multi au pierit; iar cel infranat isi va inmulti viata”, zice Inteleptul isus, fiul lui Sirah (37, 32-34). Mantuitorul insusi a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti in pustie, inainte de a incepepropovadiurea Evangheliei (Matei 4, 2 si Luca 4, 2) .  El ne invata cum sa postim ( Matei 6, 16-18) si ne spune ca diavolul nu poate fi izgonit decai cu post si rugaciune (Matei 17,21; Marcu ,29). Posteau  de asemenea Sfintii Apostoli si ucenicii lor ( Fapte 13, 2, 3; II Cor. 6, 5 ) ei au si randuit postul pentru toti crestinii. Sfintii parinti lauda si recomanda postul cu straduinta. Iata ce spune, de pilda, Sfantul Ioan Gura de Aur : “ Postul potoleste zburdaciunea trupului, infraneaza poftele cele nesatule, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta si il usureaza “.
Postul Pastelui, Postul Mare sau Paresimile (de la cuvantul latinesc quadragessima= patruzeci) este postul dinaintea Pastelui. E asezat in cinstea Patimilor Domnului  si ne aminteste de postul de patruzeci de zile al Mantuitorului in pustie, inainte de a iesi in lume pentru propovaduirea Evangheliei (Matei 4,2 si Luca 4, 2) . E totodata vreme de pregatire, prin post, rugaciune si pocainta, pentru apropierea cu vrednicie de Sfantul Trup si Sange, intrucat, de obicei, la Pasti se impartasesc toti credinciosii.Tine sapte saptamani, incepand cu Duminica lasatului sec de branza (Duminica izgonirii lui Adam din rai) si se incheie in noaptea Pastelui, la Inviere. E cel mai vechi, mai lung si mai de seama dintre posturile bisericesti. Nu se mananca nici peste, nici untdelemn si nu se bea vin. Se dezleaga la vin si untdelemn numai sambata si duminica (pentru ca in aceste zile se face Liturghie deplina), iar la peste, numai in ziua de Buna Vestire si de Florii (pentru ca sunt praznice mari).
Sunt scutiti de ajunare ( adica atunci cand nu mancam si nu bem nimic cel putin o zi intreaga) numai copiii, lauzele, batranii si bolnavii sau cei neputinciosi, precum si cei aflati in situatii speciale. Cu deosebita evlavie trebuie sa postim prima si ultima saptamana din Postul Pastelui.
   Respectarea posturilor este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsa in a doua porunca a Bisericii. Sfintele Soboare si randuielile date de Sfintii Parinti pedepsesc cu asprime pe cei ce nu pazesc posturile. Dar trebuie sa postim nu numai cu trupul, ci si cu sufletul. Adica nu numai mancand de post , ci si infranandu-ne totodata de la patimi, pacate si ispite. Odata cu infranarea de la mancarurile de dulce, sa ne silim a ne curati nu numai trupul, ci si sufletul, petrecand in rugaciune si pocainta. Postul intreg, adevarat si desavarsit este deci nu numai cel trupesc, ci si sufletesc: postul de bucate, impreuna cu cel de fapte, postul de mancare si totodata de purtari. Asa ne indeamna Biserica, prin cantarile ei din slujbele Postului Mare:” Sa postim, post primit, bineplacut Domnului; postul cel adevarat este instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea de pofte, de clevetire, de vminciuna si de juramantul mincinos. Lipsirea acestora este postul cel adevarat si bineprimit”. Iar Sfantul Ioan Gura de Aur zice: “ Postiti ? Aratati-mi-o prin fapte. Cum ? De vedeti un sarac, aveti mila de el; un dusman, impacati-va cu el; un prieten inconjurat de un nume bun, nu-l invidiati . Nu numai gura si stomacul vostru sa posteasca, ci si ochiul, si urechile si picioarele, si mainile voastre, si toate madularele  trupului vostru . Mainile voastre sa posteasca ramanand curate si de hrapire si de lacomie. Picioarele, nealergand la privelisti urate si in calea pacatosilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusetile straine… Gura trebuie sa posteasca de sudalme si de alte vorbiri rusinoase.
                                                                                                                                   Prof. Maria Paduraru

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *