Viata ca un joc culpabil de copii

Recent,  la radio, o expresie mi-a captat atenția: din punct de vedere tenistic. Știind de unde vine credința (din auzire), oare care expresie biblică ne captează atenția spre cele veșnice?

Părintele Ioan din Iași ne captează atenția: Cei mai mari hoți sunt preoții. Au furat și fură în continuare bețivii din crâșme, pruncii din clinicile de avort, tineri din strânsoarea ștreangului, flămânzii din șanțuri.

Dar nu-i vede nimeni. Orice hoț știe că adevărata lucrare se face la nevedere.

Suntem în trecere, nu la întrecere aici și acum, în locul în care vremelnic am fost așezați, să nu uităm de cele cerești.

Dumnezeu nu ne zice niciodată: Pentru voi nu mai am nimic! Nădejdea este ceva ce nu avem, dar suntem siguri că va veni. Nu ni se spune Nu!, ci Nu încă! Nu iau mașină unui copil de trei ani, nu încă.

Uneori e mai mare suferința psihică de a explica suferința fizică. O asumare a suferinței fizice, fără scuze ieftine, poate fi preferată unei tentative de a evita suferința, cu orice cost. Este o șlefuire dureroasă, dar necesară. Doar așa sufletul se înfrumusețează, dincolo de urâțenia din jur.

Locul nostru nu e aici, locul nostru e lângă Hristos înălțat. Când pleacă cineva iubit, nu știm sigur dacă se mai întoarce. Când Hristos se înalță peste cerurile cerurilor și peste stelele stelelor, știm siguri că se va întoarce să facă dreptate, nu ne va abandona. Aici e doar un exil temporar. Hristos ne va trage la El, ca pe niște naufragiați. La Înălțare, Hristos a mai învins o ispită, aceea de a face spectacol. Mesajul este clar: Fiecare om este născut pentru Cer și întreaga răsplată va fi să Îl vedem.

Nu putem alege o viață fără nici o suferință, mai mică sau nu. Dar putem alege să fim liberi, putem evada din labirintul trecutului. Nu avem unde să fugim de propriul disconfort, trebuie să îl înfruntăm. Vindecarea e gratuită din partea Lui, dar nu vine la comandă.

Cum ne dăm seama că spunem inepții?! Greu de zis, mai ales că ne supăram foc ori de câte ori ni se spune asta. Doamne, spune-ne Tu ce să grăim, ca să nu tulburăm și să nu smintim pe nimeni.

Pr. Marius Matei