Confesiuni (2)

Toate sunt ale lui Dumnezeu: poruncile Lui, poporul Lui, împărăția Lui. Când trăim pentru El, suntem împliniți. Când noi tăcem, El vorbește. Când ne smerim, Domnul Domnilor împărățește și răul este alungat.

Avem nevoie de rugăciune în fiecare zi, scria sfântul Teodor de la Studion. Avem nevoie de iertare în fiecare zi. Avem nevoie de răbdare în fiecare zi. Avem nevoie de Dumnezeu permanent.

Raiul a fost dat înapoi oamenilor, scrie sfântul Amfilohie din Iconium. Ne va învia și vom cunoaște că El este Fiul lui Dumnezeu. Ne va vindeca și vom scăpa de toate suferințele. Nu e suficient să ascultăm podcasturi catehetice, e nevoie să ne schimbăm viața.

Dumnezeu ne dă nu ceea ce cerem, ci ceea ce am fi cerut, dacă am fi știut tot ce știe El. Avem încredere în iubirea Lui. Ne dăruiește mântuirea și ne ia păcatele. Ne face colaboratori în lucrarea Lui.

Avem nevoie de lumina dumnezeiască înțelegătoare, scrie sfântul Simeon Noul Teolog. Altfel, orbecăim pe întuneric și nu avem comuniune cu sfinții. Lumina Lui este mângâietoare și transformatoare. Doamne al Domnilor, luminează-ne pe noi, întunecații! Un lucru e cert: Trebuie să ne rugăm mai mult.

Să nu ne irosim pentru lucruri care nu au nici un rost. Să Îl întâmpinăm pe Fiul Omului, citindu-i cuvântul și hrănindu-i frații. În El găsim alinare și scăpăm de obscurantism. El ne va duce în portul veșniciei.

Lumea vrea viteză, fără să realizeze că nu se poate salva pe fugă, nu se poate ruga pe repede înainte, nu poate dobândi răbdarea gâfâind, nu poate înțelege nici o poveste spusă mult prea repede (orice dramă pe viteză mare devine comedie). Să ne rugăm fără grabă. Să ascultăm necazul altuia fără nerăbdare.

Hristos bate din exterior la o ușă a inimii-templu, care se deschide doar din interior. Unii nu aud nimic sau sunt distrași de zgomotul de fond. Ca și cei care (mereu aceiași) de cel puțin 30 de ani nu aud când vine preotul cu Boboteaza în bloculor. Noi suntem în așteptarea Mirelui, să Îi deschidem când vine.

Ajută-ne, Doamne, să Îți putem sluji! Să învățăm să murim creștinește.

Ateii nu ajung să nu mai creadă nimic, ci ajung să creadă orice, scrie G.K. Chesterton.

Diferența dintre o viață frumoasă și una urâtă este aceeași cu diferența dintre Rai și iad, dintre armonie și haos.

La înviere, Sfântul Duh va termina ce a început în noi la botez, scrie în latină în 350 Zeno din Verona. Măsura inteligenței este abilitatea de s  de înviere.d dee chimbare, de îmbună tățire, de înfrumusețare, de rearmonizare, de receptare a harului.

Se simte miros de înviere. Psalmii de biruință sunt cântați de îngeri și de oameni. Moartea nu va mai exista. Învierea va fi în toți.

Secretul fericirii – scrie sfântul Porfirie – este să credem în Cel Înviat. Doar așa singurătatea se risipește, supărările dispar și găsim soluția: nu mai vânăm răul, ci privim neîncetat spre Hristos.