LOADING

Type to search

COTROCENI, biserica reînviată

Pelerinaje

COTROCENI, biserica reînviată

Share

A început ca o duminică mohorâtă de octombrie. Sub aspect meteo. Căci duhovniceşte, a fost un cer perfect senin. Cristal. De acolo, de sus, ctitorii Cantacuzini se bucurau. Dar şi martirii temniţelor comuniste, cei care au suferit prigoana ateistă. Pentru toţi – cei înveşniciţi, dar şi cei încă în viaţă – momentul sfinţirii bisericii fostei Mânăstiri Cotroceni a fost un act reparatoriu. Biserică demolată de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi ciracii săi. Biserică reconstruită de preşedintele Traian Băsescu şi consilierii săi. Doi preşedinţi, două atitudini, 25 de ani scurşi între momentul demolării şi ziua de azi. Între aceste momente – poporul român drepcredincios, care a luat cu asalt „Poarta Leu” şi apoi, în număr impresionant (20.000 de suflete numărate până seara, târziu) s-a putut închina în noul locaş.

Am participat la eveniment cu ocazia transmisiunii în direct pe care TVR1 a organizat-o impecabil. Timp de câteva ceasuri, cât am fost martor ocular, am asistat la o somptuoasă slujbă oficiată de un sobor de ierarhi şi preoţi (consilieri, ieromonahi, preoţi de mir) condus de Patriarhul Daniel. Acesta, alături de ÎPS Irineu al Olteniei şi ÎPS Nifon al Târgoviştei au ridicat evenimentul la cel mai înalt rang, alături de prezenţa preşedintelui Traian Băsescu cu soţia, de membri ai guvernului, consilieri, oameni politici, intelectuali, ziarişti şi mult, mult popor. Popor care a luat literalmente cu asalt uşa bisericii, producând o uriaşă îmbulzeală nu numai în timpul sfintei slujbe de sfinţire urmată de liturghia arhierească, dar şi după ce clerul s-a retras. Atunci s-a dat asaltul (concret, fizic) asupra sfântului altar şi asupra întregului ansamblu. M-am întrebat siderat: oare de ce? Să fi fost satisfacţia că demolarea abuzivă a fost reparată concret, nu numai moral? Să fi fost dorinţa de a arăta restului ţării că la o faptă creştinească lumea credincioasă sare alături de cel care o înfăptuieşte? Să fi fost doar curiozitate, o mondenitate cu sclipici eclezial şi transmisiuni live? Dacă ar fi fost aşa, lumea nu ar fi stat ore întregi la coadă, la îmbulzeală până la ora 24. Aşadar, a fost ceva mult mai profund…

În esenţă, preşedintele Băsescu (după ce a prelungit programul de vizitare până la miezul nopţii) a spus că „sfinţirea Bisericii Cotroceni constituie un moment important pentru istoria românilor, ţinând cont şi de faptul că anul acesta se împlinesc 330 de ani de când Şerban Cantacuzino a pus piatra de temelie a fostei Mânăstiri Cotroceni”. Totodată, şeful statului a considerat că Raportul prin care a condamnat crimele comunismului nu ar fi fost dus la capăt dacă biserica din incinta complexului Cotroceni, dărâmată în 1984, nu ar fi fost redată românilor. Preşedintele a mai arătat că în ultimii 60 de ani complexului Cotroceni i-a lipsit una dintre componentele de baza ale puterii politice în România – “simbolul credinţei”. Traian Băsescu: “De 60 de ani, aici, până astazi, nu s-a mai săvârşit o liturghie. Este
un moment de bucurie, un moment în care istoria adevarată, adică puterea politică, puterea Bisericii Ortodoxe şi puterea românilor, se aşază din nou la un loc”.

Numele şefului statului este trecut pe noul clopot al Bisericii, pe care sunt aplicate Stema României, Stema Patriarhiei Române şi inscriptia: “Cu binecuvântarea Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi din iniţiativa domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, sa făurit acest clopot pentru Biserica Palatului Cotroceni, fostă ctitorie a Domnului Şerban Cantacuzino”.

Ctitorită de fanariotul erudit între anii 1679-1681 şi demolată în 1984 de cizmarul din Scorniceşti, biserica a fost parţial rezidită (între anii 2003-2004) de către Ion Iliescu, în timpul ultimului său mandat. Tot atunci au fost readuse osemintele domnitorului de la Biserica Fundeni (unde erau “în exil”) şi înhumate la Cotroceni; la slujba de reînhumare a participat vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist Arăpaşu. Între anii 2008-2009 s-au finalizat lucrările de construcţie şi restaurare, în care s-a implicat activ consilierul prezidenţial pentru culte, d-l Bogdan Tătaru-Cazaban (vezi şi un recent interviu postat de siteul revistei noastre: www.lumeacredintei.com).

Biserica are acum două hramuri: Adormirea Maicii Domnului (15 august) şi Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah (7 octombrie). Părticele din moaştele sfinţilor mucenici au fost aduse în dar de către ÎPS Irineu de la Catedrala Mitropolitană din Craiova. Nici PF Patriarh Daniel nu a venit cu mâna goală, ci a adus racla pentru cinstitele moaşte, o cruce de binecuvântare, o icoană a Sfântului Vasile cel Mare, Sfânta Scriptură şi Liturghierul. În schimb, preşedintele a oferit o ediţie special tipărită a celor patru Evanghelii.

Însă darul cel mai de preţ l-au primit românii prin acest act de restaurare intregrală, fără rest şi fără zgârcenie. Biserica arată voievodal, maiestuos, iar ansamblul s-a reîntregit primind înapoi inima în jurul căreia pulsa întreagă fiinţa lui: biserica fostei Mânăstiri Cotroceni!

Răzvan BUCUROIU
foto: Ziarul Lumina

Lumea Credinței nr. 78/2010.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *