LOADING

Type to search

Scrisoare catre muti, orbi si surzi

Editoriale

Scrisoare catre muti, orbi si surzi

Share


Ce să scriu în această seară pe blogul cenaclului? Concertele au trecut, e pauză prelungă şi multe semne de întrebare. Cel mai greu e în această noapte când nu ştiu despre ce v-ar mai putea trezi interesul. Deci, ce să scriu?… Despre glorie, despre vanităţile celor mulţi, despre iubirea care doar îşi semnează teoretic prezenţa pe globul pământesc, despre falimentul oamenilor simplii, despre criza noastră de fiecare zi? Ce să scriu după o zi grea?

Ce să scriu în miez de noapte?Ce să fac ca să schimb oamenii care nu se pot schimba niciodată?Ce să fac ca să renunţ la iluziile mele entuziaste?Ce să fac ca să fiu înţeles?Ce să fac ca să nu mai fiu minţit?Ce să fac ca să nu mai aud lamentaţiile celor frustraţi, telefoanele celor ce se plâng de nedreptatea altora, de faptul că nu le este acordată atenţie?Ce să fac ca să trăiesc şi eu o zi în care nimeni să nu se mai plângă de nimic, de răni, de lipsa laudelor, de aprecieri?Ce să fac ca să-i determin pe oameni să se apuce de viaţă, de luptă, de mântuire, să renunţe la patimi, la a-şi construi viaţa pe socoteala “marilor înţelepţi”, să devină simplii, prietenoşi şi buni?De ce e totul atâta de complicat? Ce să fac…

Scriu…scriu…scriu şi lăcrimez…Mă gândesc că totuşi, totuşi, totuşi, Dumnezeu e altfel decât îl ştim noi?

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *