LOADING

Type to search

Icoana Theotokos „Axion Estin” de la Protathon-Karyes

Ortodoxie si traire

Icoana Theotokos „Axion Estin” de la Protathon-Karyes

Share

Maica Domnului „Axion Estin” este icoana făcătoare de minuni a Preacuratei în faţa căreia s’a cântat pentru prima oară, în întregime, imnul „Cuvine’se cu adevărat”. Icoana este pusă la închinare în cea mai veche biserică athonită – Protathon – din Karyes (care are şi una dintre cele mai frumoase fresce din lume – zugrăvite, la începutul veacului al XIV-lea, de celebrul Manuil Panselinos).

Se crede că icoana a fost cu sfinţenie alcătuită prin secolul al VII-lea, iar imnul ce i s’a cântat a fost compus de sfântul Cosma Melodul, la anul 720, însă el era mai scurt alcătuit: Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care, fără stricăciune, pre Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pre tine cea după adevăr, Născătoare de Dumnezeu, te slăvim.

Istorisirea minunii întâmplate în faţa acestei icoane a fost făcută de către monahul athonit Serafim, la anul 1548 şi ea precizează că faptele s’au petrecut mult mai ‘nainte, în vremea anului 982. Pe atunci icoana se găsea la o chilie din valea Aydinului, nu departe de schitul rusesc Sfântul Andrei – cel numit şi Sarray, pentru mărimea lui. (Lângă chilia Axion Estin astăzi se află două chilii româneşti: una a părintelui Serafim Hobincu, iar cealaltă a părinţilor prodromiţi Maxim şi Pahomie).

Într’o noapte de sâmbătă către duminică bătrânul dikaios a plecat la priveghere la Protathon şi şi’a lăsat ucenicul singur să vârşească Laudele la chilie. Monahul a făcut ascultare de bătrân şi a privegheat singur la chilie rugându’se în faţa icoanei Maicii Domnului Eleousa. În timpul rugăciunilor sale, un călugăr străin – ce se numea pe el Gavriil – a bătut la uşa chiliei cu gând de priveghere. Atunci tânărul monah l’a rugat să săvârşească împreună cu el rânduiala Utreniei şi necunoscutul Gavriil a primit. Dar pe când au ajuns la cântarea a noua a canoanelor şi ucenicul voia să zică „Ceea ce eşti mai cinstită…” , Gavriil a schimbat rugăciunea sfântului Cosma, adăugându’i nemuritoarele cuvinte: Cuvine’se cu adevărat să te fericim pre tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea-nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.

????????????????????????????????????

Şi pe când arhanghelul Gavriil – căci el era monahul cel strein – rostea acele cuvinte, îndată s’a şi umplut chilia de o lumină nematerialnică. Plin de uimire, ucenicul bătrânului l’a rugat pe necunoscut să’i scrie pe ceva cântarea ce’o auzise întâiaşi dată de la el, pentru ca nu cumva s’o uite. Cum nici hârtie nici cerneală n’a fost de găsit prin chilie, Gavriil i’a scris cuvintele rugăciunii cu degetul pe o lespede de piatră (dintr’acelea cu care elinii îşi acopereau chiliile şi casele) apoi a dispărut. Atunci ucenicul şi’a dat seama că nu făptură omenească s’a rugat împreună cu el într’acel ceas, ci arhanghelul Gavriil a fost cel care a scris cu degetul în piatră ca şi în ceară! Lumina negrăită însă n’a dispărut din chilie pentru că icoana Maicii Domnului o răspândea acum.

Mai pe urmă icoana a fost mutată cu cinste în biserica Protathon (pentru că la început era adusă în biserică doar de cinci ori pe an: la Naşterea Domnului şi la Învierea Sa, la Adormirea Maicii Domnului şi în Duminica Sfinţilor Părinţi Athoniţi, precum şi pe unsprezece iunie) iar lespedea de piatră a fost dusă la Constantinopol, la sfântul patriarh Nicolae al II-lea Chrisobergul (984-996).

Piatra se mai păstrează şi în ziua de astăzi, iar rugăciunea a fost modificată după voia puterilor cereşti; amintirea acestei minuni fiind pomenită în tot anul, la unsprezece ale lunii iunie. Considerată una dintre protectoare ale Athosului, icoana Maicii Domnului Axion Estin este purtată în procesiune în Karyes – pe la mănăstirea Kutlumuş, schitul Sarray şi multe chilii – în ziua de luni, a Săptămânii Luminate.

Astăzi mai există zugrăvită şi o altă icoană care închipuie chiar această minunată întâmplare şi căreia i se spune „Descoperirea rugăciunii către Maica Domnului”.

 

George Crasnean

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *