Încrederea în Dumnezeu
6 iulie 2018
Share
„De aceea vă spun că orice lucru veți cere, când vă rugați, să credeți că l-ați și primit și-l veți avea.” (Marcu 11:24)
Luni seară, după rugăciunile pentru ploaie înălțate la Biserica Sf. Ioan Iacob Românul, mi-am amintit o scurtă povestire religioasă, pe care v-o dăruiesc și vouă:
Într-o vară cu secetă mare, într-un sat, se luase hotărârea să se înalțe rugăciuni, ca Dumnezeu să dea ploaie. Oamenii s-au strâns în mare număr la Biserică. Între cei veniți, era o batrână care venise cu o umbrela.
Unii începură a zâmbi când au văzut-o pe bătrână cu umbrelă și ziseră:
-Dragă mătușică, nici n-am început rugăciunea și te temi deja de ploaie!
-Dragii mătușii, eu am auzit că astăzi ne rugăm pentru ploaie și eu cred că bunul Dumnezeu ne va asculta, așa că am luat umbrella, să nu fiu udată.
Oamenii au intrat în biserică și s-au rugat; când să plece, Dumnezeu a dat o ploaie binefăcătoare. Bătrâna și-a deschis umbrela, iar ceilalți, cu capul plecat, au învățat lecția.
Iată două categorii de creștini care se roagă: unii de formă și alții cu adevărat. Cei care se roagă de formă spun cu ușurință o rugăciune învățată, pe care nu sunt gata să o împlinească. Cei care se roagă, însă, cu adevărat, sunt oameni ai credinței, oameni care se bizuie pe promisiunile lui Dumnezeu. Cu cine ne asemănăm? Oare câți dintre noi vom avea umbrela cu noi la următoarea rugăciune?
Alina
