Pro-AMATORISM CATEHETIC ORTODOX

 sau
Pro-MISIONARISM  PASTORAL CALIFICAT ?
(DE CE TEOLOGII NU-S ANGAJATI  IN  PAROHII ?)

Motto:
„-Matusa draga,  este, acum,  vreun preot in biserica?
– Azi, luni, si maine,  nu ii gasesti… Tocmai poimaine… Dar in ce problema ?….Sa mergi la 9 biserici ca sa depui un acatist pentru ce te doare…Sa iei aghiasma de la 9 biserici…Sa te spovedesti in prima si ultima saptamana din post…Eu asa stiu ca e bine…Asculta-ma pe mine, ca sunt veche in biserica asta…” (Dialog dintre o enoriasa cu o lumanareasa, redat din memorie)

    Din putina credinta si „rusinea” de a frecventa o biserica, credinciosii-debutanti sau botezatii-trecatori ai pragului unui lacas de cult ortodox, dialogheaza mai degraba cu ingrijitorii-maturatori ai  unei biserici sau cu vanzatorii de lumanari in loc sa dea ochii cu preotii . Si asta se intampla saptamanal in cele 4 zile fara de slujbe, din bisericile de mir {de cartier, de sat sau de oras devenit din sat ( ex.: municipiul Fetesti-Ialomita )}.Asemenea sfatuitori in biserici sunt – de obicei –  pensionarii cu aspecte garbovite sau rautacioase, amatori in ale practicii duhovnicesti sau doar cititori ale unor texte aflate la indemana sau daruite de unii cunoscuti. Nu sunt cumparatori-studiosi de carti ortodoxe si nici practicanti ai religiei noastre. Daca sterg praful de pe icoane, uda florile din curte sau pazesc incinta , ei se considera „veteranii-sefi” ai  locului…De fapt, sunt simpli crestini, educati din tata in fiu, din mama in fiica, ce nu stiu sa isi faca, cum trebuie, nici semnul Sfintei Cruci… Dar aceasta educatie este , totusi, o teologie populara –  folclorica –  zvonistica. Ei nu sunt nici seminaristi, nici studenti-teologi, nici teologi pastorali. De aceea ei sfatuiesc stramb.Nu din rea-vointa, ci din necunoastere, din nestiinta.De exemplu: daca un pensionar de la pangar este impartasit dupa doar 2 saptamani de postire si iertat de implinirea integrala a unui Post Mare, pentru boala lui,de catre preot la spovedanie, acel batran sau acea batrana trambiteaza ca asa este corect pentru toti spoveditii,  indrumand gresit pe oricare om sanatos, care nu are impedimente de la postire. Dureros e faptul, cand ingrijitorii de biserici se intampla sa fie `oameni tineri sau in puterea varstei si emit, si ei,  invataturi  neintalnite in cartile de la pangar.    Astfel se dovedeste atat  lipsa, cat si  necesitatea unor mini-cateheze nonstop in lacasurile ortodoxe. Cum se pot –  ele – realiza, in absenta parohului si a preotilor slujitori ? Foarte simplu : prin angajarea, cu carte de munca sau contract de colaborare, a teologilor pastorali ortodocsi, cu domiciliul stabil in localitatea lor natala – fiind totodata si localitatea de  resedinta a bisericii parohiale respective.
    Abia acum incepe combaterea  teologiei lautaresti, a celei dupa ureche – pe auzite…militand pentru un misionarism pastoral de maxima calitate si calificare. Pentru ca teologii pastorali ortodocsi sunt binecuvantatii profesori calificati de religie, atat prin dreptul lor de a preda, ca titulari ai unor diplome de licenta academica, cat si prin experienta lor de practica liturgica si  traire duhovniceasca permanenta.
            Teologii pastorali, pe langa muncile de curatenie si gradinarit – de aprovizionare si vanzare ale produselor de cult , au darul cantarilor psaltice, al citirii muzicale de texte biblice, al realizarii unei cateheze, al redactarii unei predici, al organizarii unui eveniment cultural, al pictarii de icoane, al scrierii unei reviste parohiale, al predarii unor cursuri artistice, al meditatiilor la unele discipline, al gastronomiei de post, al ghidajului turistic religios, al grijei unei biblioteci etc. Pe langa aceste calitati, un teolog pastoral poate fi, in afara slujbelor, un indrumator profesionist in tainele invataturii crestine ( cu citate ale Sfiintilor Parinti si ale marilor duhovnici, cu sfaturi din  indreptare biblice, cu talmacirea exegetica a unor pericope evanghelice s.a.), iar in timpul activitatilor preotesti din altar – un educator prompt in randuiala bisericeasca ( despre costumatia decenta si specifica genurilor – inchiderea telefoanelor – asezarea in biserica –  respectarea ordinii interne s.a.) .
            Anti-Amatorismului Catehetic i se alatura si atitudinea noilor generatii de elevi – liceeni , care prin dorinta lor de completare sau improspatare a cunostiintelor religioase acumulate in scoala, dupa 1994 pana in prezent, nu mai pot accepta, sa intalneasca, in bisericile din localitate, sfidatoare submediocritati ale domeniului, ci nu cadre teologice specializate…tinerimea urbana si rurala  manifestandu-si nemultumirea , deseori, prin absenteism indelungat  de la biserica locala sau prin deplasari pelerinice in alte zone sau la manastiri foarte indepartate.
        In vremi de cumpana, in care receptivitatea populatiei ortodoxe la gratuitati de orice natura – inclusiv literatura religioasa necrestina si milostenie sectara – este zilnica, se cuvine ca B.O.R.sa lupte atat contra tuturor formelor de antreprenoriat sectar – de  marketing in misionarism strain, cat si impotriva cumului viclean  de pensie-salariu al personalului angajat, impotriva conflictelor de interese ce apar prin cumetriile sau nepotismele preotilor la selectia functionarilor parohiali, chiar si impotriva voluntariatului necalificat teologic al personalului de rand din biserici, prin angajarea de urgenta a teologilor pastorali foarte numerosi, polivalenti iin calitati si liberi-profesionisti  sau someri, angajare ce le-ar propulsa dorul si chemarea inspre altar sau le-ar garanta, macar,  non-desprofesionalizarea lor pastorala .

 Teolog pastoral ortodox,
prof. Dan Marian Tapliga