Crezul, o hartă a credinței

Crezul ortodox este un ușa care se deschide spre o lume nouă. Este o insulă a credinței în oceanul ateismului. Este o reamintire a faptului că nu suntem decât în tranzit pe aici. Că integritatea este valoarea permanenta dintr-o lume instabilă. Este o hartă care ne ajuta sa evadam din infern. Munții sunt sfinții, câmpia este rugaciunea, apele sunt Tainele și cetatea este Biserica.

Ateismul promovează reducționismul, vrea să reducă crezul la coliva, dar a eșuat deja în această tentativa sâcâitoare. Hristos nu a murit pur și simplu, El a murit pentru păcatele noastre. Abia după ce intunericul dispare și credința luminează, putem găsi sensul.

Cei ce cred doar in prosperitate vor sfârși necrezand in nimic. Ateismul inventează o realitate în care nu se spune sa nu ne îngrijorăm de nimic, ni se sugerează că putem face orice, fara sa suportam consecințele. Adevăratul opiu nu este religia, ci ateismul.

Scriitorul britanic Allister McGrath, convertit ca și C.S. Lewis sau G.K. Chesterton, afirma că doctrina creștină este atât de coerenta, încât nu putea fi produsul exclusiv al minții umane.

Auzim despre Dumnezeu sau traim cu El?

Știm că există adevar, opus falsității, care poate fi găsit, care merita căutat și care e cel mai valoros lucru din lume. Falsitatea ateismului afirma că suntem aici dintr-un accident, fara nici un sens, produse banale ale unui proces aleatoriu.

Ateismul se pripește sa strige că – daca stiinta nu Îl poate descoperi pe Dumnezeu – Acesta nu exista. Ateismul speculează că Dumnezeu nu este omnipotent, de vreme ce nu poate face un cerc patrat.

Galagie pe DN 1. Ecteniile de la Prohodul Fecioarei se aud doar in cer.

Marius Matei