LOADING

Type to search

Editoriale

Dumnezeu nu ne vrea nechibzuiți

Share
Nesăbuința este peste tot. Într-o măsură mai mare sau mai mică, toți suntem nesăbuiți, neînțelepți.
Suntem prostiți mult prea ușor de către ispititor.
Nu ne ridicăm la înălțimea moralei creștine. Furăm, mințim și înșelăm și mai și negăm asta. Nu facem milostenie, nu ajutăm orfanii. Cheltuim doar pe pasiunile noastre distractive.
Ceea ce face din om un păcătos nu sunt greșelile sale, ci ignorarea necesității de a fi iertat.
Luarea crucii nu înseamnă însă o asumare tâmpă a încercărilor și vicisitudinilor vieții, ci o luptă continuă împotriva păcatului, în deplină conștiință că Domnul este sprijinitorul nostru.
Oamenii cer libertatea de exprimare ca o compensație pentru libertatea de gândire pe care o folosesc rar.
Cea mai mare prostie este să putem fi salvați, dar să eșuăm din motive puerile.
Dumnezeu nu ne vrea proști. Să Îl întâlnim pe Dumnezeu înseamnă să experimentăm bunătatea Lui.
Nu cunoașterea a interzis-o Dumnezeu, căci ea este un dar al Duhului Sfânt, așa cum este consemnat în cele șapte daruri de către profetul Isaia. De altfel, ignoranța este un păcat foarte grav, și așa și este, căci un creștin autentic nu poate fi prost (Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Sorin Dumitrescu, Dialoguri de seară. Părintele Galeriu, Ed. Harisma, București, 1991, p. 90).
Sărac cu duhul înseamnă simplu, smerit, nicidecum prost, prostit, înșelat, amăgit, fără discernământ.
Chiar dacă omul e plin de entuziasm, evită lucrurile prostești, pentru a nu sminti și a nu tulbura pe cei din jur.
Fiecare om este extrem de prost timp de cel puțin cinci minute în fiecare zi; înțelepciunea constă în a nu depăși limita, scrie Elbert Hubbard.
Dacă vom lua masa cu canibalii, mai devreme sau mai târziu vom fi mâncați. Dacă nu ne vom lepăda de vrăjmașul ucigaș viclean mincinos, Hristos nu va birui în noi.
Părerea altora despre noi nu este decisivă: pe Pavel, barbarii îl considerau criminal, deși era sfânt (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Psalmi, Ed. Doxologia, Iași, 2011, p. 109).
Neîncetat, Dumnezeu ne poartă de grijă, ca să nu pierdem moștenirea promisă. Cei care se gândesc doar la averile lumești se supun jugului prostiei (Ibidem, p. 332), neînțelegând nimic din planul divin și fiind pricină de sminteală pentru mulți.
Până mai înțelegem frumusețea Evangheliei, putem scăpa. Dumnezeu cel Atotputernic lucrează în inimile oamenilor, în zborul lor către desăvârșire (Sfântul Grigorie cel Mare, Omilii la Profetul Iezechiel, Ed. Doxologia, Iași, 2014, p. 251): prin smerenie, răbdare și umilință ne menținem zburând.
☆ Nechibzuitul se ia după aparențe și se aliază în găști de idioți, scrie Jean-François Marmion.
☆ Nechibzuitul știe mai bine decât toți orice și va impune prostia lui tuturor.
☆ Nechibzuință: să avem atât de mult timp de pregătire și să fim tot nepregătiți.
● Trăim în epoca de aur a prostiei. Nechibzuitul e ușor de manipulat și va manipula pe alții, rostogolind știri false zilnic și repetându-le până la obsesie și paroxism.
☆ A vorbi despre prostie nu este o prostie în plus, ci un plan de evadare măcar pentru câțiva.
☆ Păcatul este cea mai mare prostie, cea mai mare minciună, cea mai mare hoție.
☆ Nechibzuit lucru este să nu ceri iertare și să rămâi osândit!
● Nechibzuitul este instabil emoțional, incult, incapabil de empatie, invidios, ridicol.
☆ Iubirea dușmanilor se referă la tolerarea nechibzuiților și conviețuirea pașnică cu ei.
☆ Pentru nechibzuit, moartea a mii de oameni e doar o statistică.
☆ Nechibzuitul susține mereu că victimele și-au meritat soarta.
● Nechibzuitul repetă ostentativ că înainte era mai bine, când nu e nici vorbă de așa ceva în realitate.
☆ Nechibzuitul se amăgește cu iluzia controlului.
☆ Explică altora ce au de făcut, deși nu au habar. Ipocrizia supremă.
☆ Pozează mereu în ceva ce nu este.
● Se consideră ca făcând parte din elita lumii.
☆ Înțelege târziu că nu e suficient să spele doar picioarele, ci și șosetele.
☆ Nu are câine, dar dă lecții de dresare.
☆ Explică unui specialist ce are de făcut.
● Trăiește într-o lume a incompentenței și a vicleniei.
☆ E mai ușor de reperat decât un geniu.
☆ Consideră că mereu e vina altcuiva, niciodată a lui.
☆ Nu are candela aprinsă, nici haină de nuntă.
● Are un orizont mental limitat.
☆ Este obtuz în gândire.
☆ Este meschin, egoist, rasist.
☆ Este disprețuitor.
● Ar putea cere iertare, dar nu vrea să se îndrepte.
☆ Este arogant.
☆ Contestă utilitatea tehnologiei.
☆ În grup de nechibzuiți, e capabil de performanțe în prostie.
● Invocă numele derbedeilor, în loc să invoce numele lui Dumnezeu. Fiecare cu reperele lui.
☆ Cine nu devine înger, devine dobitoc, animal nedomesticit, bestie.
☆ Timpul nechibzuitului e mai prețios decât al altora.
☆ Tâmpirea este o formă de demonizare.
● Nechibzuitul crede că toți trebuie să se conformeze pretențiilor lui stupide.
☆ Nu sunt mai mulți idioți față de trecut, dar sunt mai vizibili.
☆ E dificil de muncit în echipă dacă ai la birou un nechibzuit.
☆ Are talentul de a ne sta în cale, de a ne sabota.
● Nu face binele, dar nu lasă nici pe alții să facă binele.
☆ După pauza de masă, magistrații sunt mai indulgenți cu inculpații. Deci, e o nechibzuință să nu participăm la Cină.
Marius Matei

Preot in Floresti, jud. Cluj. Autor al cărții "Harta credinței. Meditații catehetice pentru copii și adulți", Editura Lumea credinței, București, 2020.

  • 1
Previous Article
Next Article

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *