Pescuitul de păcate este interzis

● Dumnezeu ne ia păcatele și le aruncă în mare și ne spune că pescuitul e interzis, scrie Ten Boom. De bună voie alegem să nu pescuim în ape tulburi și ne învățăm copiii cum să pescuiască ca Iisus. Nu contează profitul din prinderea peștelui, ci salvarea sufletelor pescarilor, așa predică Iisus în templu. Ne învață să pescuim corect și să fim generoși cu cei fără undiță.

Toate sunt îndrumate de bunătatea lui Dumnezeu.

● Nimic din cele ce se întâmplă nu trebuie să le primim cu întristare, chiar dacă ele ne-ar provoca pentru un timp vreo neplăcere, scrie sfântul Vasile cel Mare.

● Am fost sătui de felul în care trăiam fără Dumnezeu. Sătui de cinism și de prefăcătorie, sătui de faptul că nu ajungeam nicăieri, sătui să fim epuizați, sătui de nefericire și angoase. Nu puteam continua așa, trebuia să căutăm o evadare din acel infern.

● Biserica de azi nu zguduie lumea, deoarece lumea a zguduit Biserica. Putem ieși din acest vârtej acum. Putem trece prin ape adânci alături de Cel ce pășește pe apă.

● Cineva trebuie să facă și asta: să caute adevărul. Știm că vom câștiga și Lucifer știe că a pierdut, să avem grijă la pierderile colaterale, să nu pierdem suflete la finalul bătăliei.

● Oamenii nu vor să pună cap la cap lucrurile despre suferințele sufletului, deoarece nu le place ce vor descoperi, dar rămân fără soluții. Să gândim bine, să vorbim bine, să facem bine și Domnul ne va răsplăti. Să avem în minte slujirea; ateii nu au așa ceva. Faptul că adevărul ne deranjează e cea mai mare dovadă că trăim în minciună.

● Domnul nu se uită la ce am fost, ci la ce am putea deveni. Să alegem tot ce e iconic și să respingem tot ce e demonic.

Uneori, ceea ce ne oprește e doar în mintea noastră.

● Am putea învăța din greșelile noastre, dacă nu am fi atât de ocupați să le negăm.

● Dumnezeu va duce până la capăt lucrarea pe care a început-o cu noi, se va ține de promisiune și ne va oferi fericirea veșnică, în măsura în care credem în Fiul Său.

***

Numai cu recunoștință, viața devine bogată.

● Pentru toate să-I mulțumim lui Dumnezeu, să fim recunoscători Celui care ne-a făcut atâta bine. Făcând așa, Îl chemăm și mai mult în ajutor, scrie Sf. Ioan Gură de Aur.

● Să fim recunoscători celor care ne fac fericiți, scrie Marcel Proust. Recunoștința ne schimbă atitudinea asupra lumii. Are un efect de domino. E o avalanșă de iubire.

● Furtunile nu ne distrug calea, ci ne-o curăță. Dumnezeu are metodele Sale de a ne educa și de a ne atrage la El.

Tot ceea ce nu oferă nimic pentru viața veșnică este un surogat dăunător.

● Binele nu îl putem păcăli; ori alinăm suferința altora, ori o accentuăm, fie și prin nepăsare. Credința nu o putem înlocui cu nimic; fie o avem și ne va salva, fie lipsa ei ne va condamna. Scriptura ne învață cel mai bun mod de a trăi, cel mai nobil mod de a suferi și cel mai liniștit mod de a muri.

● Suntem mai păcătoși decât credem, dar și mai iubiți de cât ne imaginăm. Dacă lăsăm o pară bună lângă o pară stricată, se va strica și para bună. Răul trebuie evitat mereu, ca să nu ne altereze.

● Moise nu s-a luat după o închipuire, ci a răspuns chemării lui Dumnezeu. Dumnezeu a intrat în viața lui Moise ca un foc care se aprinde pe neașteptate. O experiență similară a trăit și Ieremia. Arde inima în noi, ca ucenicilor la Emaus? Dumnezeu săvârșește fapte minunate în favoarea celor din poporul Său.

● Moise nu renunță, deși îi erau potrivnici și egiptenii și evreii, dar Dumnezeu era cu El. Moise a înțeles că are un Aliat puternic. Dumnezeu a ajutat omenirea și o poate face din nou.

***

Oriunde ne-am duce, tot pe Dumnezeu Îl căutăm. Viața nu are sens fără El.

● Voia lui Dumnezeu nu ne va duce acolo unde harul Lui nu ne poate susține. Cea mai mare teamă nu trebuie să fie de eșec, ci de reușită în lucrurile care nu contează. Hristos face toate minunile cu maxim de discreție, fără reclamă, fără propagandă, fără a leza libertatea nimănui.

Ucenicii au nevoie să înțe­leagă identitatea și mesajul lui Hristos și să le mărturisească, în modul cel mai firesc și în orice împrejurare.

● Harul ne învață să nu ne lăudăm cât de mult ni se pare că am progresat. Pe Dumnezeu Îl putem imita nu în minunile Sale, ci în smerenia Sa.

● Dumnezeu merge în fața noastră ca un ghid, în spatele nostru ca un protector și lângă noi ca un prieten.