MILENIUL III – MAI ARE ROST RELIGIA?

In mai am discutat despre religiozitate si ateism in lume, ultimul sondaj mondial indicand cresterea procentajului ateilor in lume, cu 3% mai mult in comparatie cu acum 7 ani. Acest fapt e folosit ca argument ca religia nu mai are rost, e fara sens in epoca numita post-moderna, si ca umanitatea se indreapta spre o epoca noua fara credinta in Dumnezeu. Oare asa sa fie? Nu e prima data cind dusmanii credintei prevestesc moartea religiei si a credintei. Au facut-o de multe ori in trecut si de fiecare data au fost dovediti mincinosi. In 2013 influenta religiei este mult mai mare decit acum 100 de ani ori in toiul razboiului rece. Scepticilor le amintim ca la Forumul Economic Mondial (“World Economic Forum”), un eveniment care se tine anual la Davos, Elvetia, au participat, anul acesta, un numar record de specialisti in domeniul religiei. Oare de ce? Pentru ca elita mondiala incepe sa-si deschida ochii tot mai mult ca in aceasta epoca post-moderna, tehnologizata, bazata, zic ei pe stiinta si ratiune, influenta religiei creste, nu descreste. Asta contravine predictiilor ateilor si ii nedumereste.  

 

Preocuparea elitei mondiale cu influenta crescinda a religiei a determinat elita de la Davos sa formeze un grup de asa numiti “lideri ai credintei”, constituiti in grupul “Global Agenda Council on the Role of Faith” (“Consiliul Agendei Globale privind Rolul Credintei”). Anul acesta tematica a fost intitulata, agresiv, “Is Religion Outdated in the 21st Century?” (“Este religia depasita in Secolul XXI”?) Unii au spus ca da, altii nu. Dar studiile sociologice ce spun? 

 

Acum un veac a fost usor pentru intelectualii ateii sa respinga religia ca un opiu pentru oameni. Lucrurile insa s-au schimbat si nu mai exista nicio scuza ca astazi sa mai afirme asta. Ca sa ignore religia in ziua de astazi, ateii trebuie sa ignore rezultatele studiilor sociologice, psihologice si economice despre religie. Deoarece aceste studii, facute in ultimele decade si disponibile tuturor, dovedesc ca religia a conferit, si continua sa confere, beneficii inestimabile si de netagaduit societatii. Beneficiile economice ale religiei sunt exceptionale. Oamenii religiosi platesc taxe si isi fac datoriile cetatenesti cu mai multa constiinciozitate decit personale pentru care credinta e fara rost. Beneficii similare se simt si in viata de familie, nivelul de viata, nivelul educatiei, si relatiile publice. 

 

In octombrie 2012 sociologul Pat Fagan de la Family Research Council (Washington, DC) a publicat un raport exceptional privind beneficiile pe care religia le confera societatii. Raportul lui este un rezumat usor accesibil fiecarui cititor nespecialist si identifica beneficiile religiei pentru societate. Raportul e bazat pe zeci de studii facute in ultimii zeci de ani de psihologi, sociologi si economisti privind impactul religiei asupra societatii. Raportul denota ca in 95 de domenii sociale si de existenta umana persoanele si societatile religioase sunt avantajate din toate punctele de vedere in comparatie cu persoanele ori sistemelor sociale si politice in care religia este ori a fost interzisa.  

 

Familia si viata de familie 

 

Zeci de studii sociologice arata ca persoanele religioase beneficiaza de stabilitate maritala mai ridicata, de nivele de satisfactie conjugala mai ridicate, si de o predispozitie mai ridicata spre casatorie. De fapt, participarea la slujbele religioase este indicatorul principal al stabilitatii casniciei. Cuplurile care isi focalizeaza viata pe spiritualitate si credinta sunt mai fericite, incidenta de violenta domestica este mult mai scazuta, rata divortului este si ea mult mai scazuta, si sotii declara ca sunt multimiti de afectiunea care o primesc in casatorie. In contrast, tinerele care nu merg la biserica au o predispozitie de 7 ori mai mare ca tinerele care merg la biserica sa traiasca in concubinaj. Tinerele care coabiteaza inceteaza sa mai mearga la biserica. 

 

Relatiile intre parinti si copii sunt si ele mai bune. Parintii care practica credinta au o relatie mult mai buna cu copiii lor si sunt mai mult implicati in cresterea si educarea lor. Copiii care merg la biserica cu parintii dezvolta relatii de afectiune mai strinse cu parintii. Implicarea copiilor in credinta rezulta in stabilitate emotionala pentru ei. Deasemenea, peste ani, relatiile strinse intre parinti si copii sunt mai durabile. In familiie unde credinta e pretuita, nevoia disciplinarii copiilor este mai mica ca si in alte familii. 

 

Comportamentul si atitudinile fata de sex 

 

Satisfactia sexuala e mai ridicata la cuplurile credincioase decit la cele necredincioase. Incidenta actelor sexuale la adolescentii din familii credincioase este mai mica decit la tinerii din familii necredincioase. Valorile traditionale si religia sunt factorii cei mai frecvent mentionati de adolescentii care practica abstinenta. In urma religiei, alti factori care le impun abstinenta sunt teama de sarcina, bolile transmisibile, si disciplina parentala. Tinerii credinciosi sunt mai putin permisivi privind comportamentul sexual decit cei care nu merg la biserica, au o incidenta mai mica privind sexul pre-marital, si dupa casatorie sunt mai putin inclinati spre adulter ca ceilalti tineri. In comparatie cu persoanele care se considera “foarte religioase”, cei care nu se considera de loc religiosi sunt mult mai predispusi sa aibe copii in afara casatoriei. 

 

Divortul 

 

Incidenta divortului e mult mai scazuta la persoanele care se definesc ca fiind “religioase” decit la persoanele care se definesc ca fiind “ne-religioase”. Casatoriile unde ambii soti merg la slujbe religioase au o incidenta de divortialitate de 2.4 ori mai mica decit casatoriile unde sotii nu merg la biserica de fel. Persoanele care inceteaza sa mearga la biserica cunosc o incidenta de divortialitate de 2.5 de ori mai mare decit cuplurile care continua sa mearga la biserica. Persoanele care considera credinta religioasa “foarte importanta” au o incidenta de divortialitate cu 22% mai mica decit cuplurile care nu impartasesc aceleasi convingeri religioase. Deasemenea, cuplurile religioase care se gindesc la divort dar merg la cursuri de consiliere, divorteaza mult mai rar decit cuplurile nereligioase care contempleaza divortul dar merg la cursuri de consiliere. 

 

Educatia 

 

Copiii si tinerii crescuti in biserica invata mai bine si au note mai bune la examene. Mai multi dintre ei dobindesc studii superioare si notele la universitate sunt mai bune decit la studentii care nu practica credinta. Elevii credinciosi sunt  mai sirguinciosi la invatatura, mai disciplinati intelectual, si fac temele de casa cu mai multa responsabilitate. Deasemenea, parintii credinciosi sunt mai mult implicati in activitatile scolare ale copiilor lor decit parintii necredinciosi. Exista deasemenea o corelatie pozitiva intra copiii religiosi si aspiratiile lor in viata. Cu cit elevii si studentii sunt mai credinciosi, cu atit aspiratiile lor sunt mai inalte si altruiste. In plus, in medie, tinerii crescuti intr-un mediu religios tind sa fie mai educati si sa aibe mai multi ani de scoala si studii superioare decit tinerii care provin din familii nepracticante. 

 

Sanatatea fizica 

 

Dupa cum e de asteptat, religia are un impact pozitiv si asupra sanatatii. Studiile indica ca barbatii si femeile care merg la biserica saptaminal au cea mai joasa rata de mortalitate. Sunt si mai sanatosi. In vreme de boala isi revin mai repede decit persoanele nereligioase. Au mai multi prieteni si o retea mai larga de suporteri in timpul convalescentei, ceea ce le stimuleaza pozitiv starea psihica si spirituala. Studiile demografice si a longevitatii de varsta indica o corelatie directa intre nivelul de religiozitate a persoanelor care traiesc vieti luni si religiozitatea lor. De fapt, studiile sociologice si demografice indica ca persoanele care sunt implicate in activitati religioase traiesc, in medie, cu 7 ani mai mult ca persoanele nereligioase. La populatia de culoare acest decalaj e mult mai ridicat – de 14 ani. Tinerii care merg la biserica tind sa manince mai sanatos, sa doarma mai bine si sa fie mai in forma decit tinerii pentru care religia e irelevanta in viata zilnica. Deasemenea, acesti tineri consuma mai putin alcool, droguri, fumeaza mai putin ori deloc si sunt mai putin violenti decit tinerii care nu practica credinta. 

 

Sanatatea mintii 

 

Sanatatea mintii coreleaza direct cu practicarea credintei. Persoanele religioase denota mai multa nadejde si orientare spre viitor si multe dintre ele afirma ca atitudinea pozitiva fata de viitor se datoreaza credintei religioase pe care o impartasesc. Persoanele religioase au mai multa stima si respect de sine. Singuratatea, deznadejdea, si tristetea sunt mai putin intilnite la persoanele religioase decit la cele fare religie. Deasemenea, incidenta suicidului e mult mai scazuta la persoanele religioase decit la cele fara religie. Consumul de alcool, droguri, comportamentul riscant sunt mai putin intilnite la persoanele credincioase decit la cele fara credinta. Criminalitatea este si ea mai scazuta in cartierele cu o concentratie mare de persoane care practica credinta ori merg la biserica. La fel traficul de droguri. Generozitatea deasemenea coreleaza direct cu simtamintele religioase ale cetatenilor. De exemplu, cele mai generoase persoane din SUA locuiesc in sudul Americii (“Deep South”), unde religia e mai influenta, iar cele mai putin generoase in statele din Noua Anglie (New England) unde absenta credintei e mai accentuata. 

 

Studiul dlui Pat Fagan se intituleaza 95 Social Science Reasons for Religious Worship and Practice (“95 de motive ale stiintelor sociale in favoarea credintei si practicii religioase”) si poate fi citit in intregime aici: http://click.icptrack.com/icp/relay.php?r=33884468&msgid=1759841&act=9JAO&c=585695&destination=http%3A%2F%2F48460.bbnc.bbcust.com%2Fdocument.doc%3Fid%3D38%26erid%3D130681 

 

 

Nemultumirea cetatenilor tarii cu procesul de revizuire a Constitutiei e in crestere. Recent s-a coagulat un grup de organizatii neguvernamentale diverse care resping procesul actual de revizuire a Constitutiei si cer transparenta in relatiile politicienilor cu publicul privind acest subiect. Pe 25 iunie a avut loc o intrunire a unor organizatii neguvernamentale cu un numar restrins de parlamentari in care cetatenii si-au exprimat nemultumirea. Luni a fost data o Declaratie Comuna privind aceasta intrunire la care a subscris si AFR. Redam textul comunicatului: 

 

Catre Senatul Romaniei – In atentia domnului Presedinte Crin Antonescu; Catre Camera Deputatilor a Romaniei; In atentia domnului Presedinte Valeriu Zgonea; Catre Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului; In atentia domnului Presedinte Tudor Chiuariu; Catre Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor; In atentia domnului Presedinte Liviu Bogdan Ciuca; Catre Forumul Constitutional; In atentia domnului Profesor Cristian Pirvulescu

 

STIMATI DOMNI: Noi, asociatiile, fundatiile, coalitiile civice, platformele civice si grupurile civice informale initiatoare si contributoare la dezbaterea „Procesul de revizuire a Constitutiei Romaniei: inceput, desfasurare, viitor”, care a avut lor miercuri, 26 iunie 2013, in Sala Constantin Stere din incinta Palatului Parlamentului, cu participarea a putin peste 1% din efectivul total al parlamentarilor Romaniei si a domnului Todor Arpad, membru al echipei coordonatoare a Forumului Constitutional si reprezentant al acestuia in cadrul Comisiei parlamentare comune de modificare a Constitutiei, in prezenta TVR, a DC News si a Agerpres, va supunem atentiei, in ideea ca veti da curs cererilor continute, urmatoarea 

 

 

Subscrisele organizatii civice semnatare ale prezentului document am luat act de modul defectuos in care s-a desfasurat pana in prezent procesul de reforma constitutionala. Organizarea Forumului Constitutional a fost lipsita de transparenta, s-a incercat si in parte s-a reusit prin metode diverse impiedicarea participarii unei importante parti a societatii civile la lucrarile acestui organism de consultare. Cand spunem metode diverse, ne referim la netransmiterea unora dintre informatiile esentiale, la afirmatii eronate privind numarul prea mare de participanti si spatiul prea mic, la trimiterea selectiva a invitatiilor la dezbateri, la blocarea accesului la unele din cele mai importante discutii, cum au fost cele cu participarea Comisiei de la Venetia etc. 

 

La randul sau, Raportul Forumului Constitutional a omis o parte din propunerile facute, a prezentat eronat lista participantilor si pozitiile exprimate la unele sesiuni, a tratat in mod inegal propunerile primite in functie de afinitatile ideologice si personale ale membrilor echipei coordonatoare cu o anumita parte a societatii civile, a prelucrat in mod subtil prezentarea opiniilor receptionate astfel incat sa cada intr-o lumina mai favorabila acele idei care corespund filosofiei practicate de coordonatorii Forumului. 

 

Nu in ultimul rand, principalii coordonatori ai Forumului Constitutional s-au autodesemnat ca reprezentanti ai acestuia in cadrul Comisiei parlamentare comune pentru modificarea Constitutiei, desi ar fi trebuit, asa cum se si anuntase, sa aiba loc o runda de alegeri in acest sens. 

 

Suntem in curs de a compila numeroasele propuneri ale societatii civile dezavantajate de felul in care s-au desfasurat lucrurile in Forumul Constitutional si vom pune in circulatie un material cat mai cuprinzator. 

 

Nici activitatea ulterioara a Comisiei parlamentare comune de modificare a Constitutiei nu o putem aprecia ca fiind perfecta. Membrii acesteia au ignorat sau au respins majoritatea propunerilor primite in mod direct din partea societatii civile. Comisia a lucrat intr-o foarte mare graba, urmarind cu prioritate o agenda a oamenilor politici, care nu este neaparat si agenda societatii romanesti. 

 

Apreciem o parte dintre propunerile Comisiei ca avand un potential pozitiv, dar recunoastem in altele suprareglementari sau chiar prevederi neclare, ce ar putea constitui noi surse de conflict institutional si in societate (de exemplu, se instituie organe de executie ale minoritatilor nationale, dar nu se specifica care sunt acestea si in ce consta competenta lor). Pe alocuri, se creaza discrimnari nejustificate, cum este recunoasterea dreptului la identitate etnica, culturala si religioasa numai pentru membrii minoritatilor nationale, nu pentru toti cetatenii Romaniei, ceea ce duce la perpetuarea si agravarea starilor de lucruri negative din anumite localitati unde etnicii romani, majoritari la nivel de tara, sunt minoritari. In fine, nu putem considera o practica serioasa adoptarea anumitor amendamente si revenirea asupra lor la scurt timp in urma unor presiuni politice. 

 

Constitutia este documentul fundamental al societatii si al statului. In aceasta calitate, textul constitutional nu poate fi conceput in mare graba si in principal pentru a servi un interes de moment, asa cum este mult invocata accesare a fondurilor europene in urmatorul exercitiu financiar al Uniunii Europene. Constitutiile se scriu avand in vedere perioade lungi de timp, iar o Constitutie care la fiecare zece ani are nevoie de o revizuire nu este o Constitutie de bun simt. 

 

Prin urmare, CEREM (1) Constituirea Camerelor Parlamentului ca Adunare Constituanta si declansarea procesului de elaborare si adoptare a unei noi Constitutii, care sa raspunda cu adevarat nevoilor societatii romanesti sub toate aspectele, sa garanteze in justul sens al acestui cuvant drepturile omului si sa asigure un optim echilibru statal. (2) Sa se reia de la zero consultarea societatii civile si a populatiei in general prin intermediul unui nou Forum Constitutional, coordonat de aceasta data de persoane din aparatul tehnic al celor doua Camere ale Parlamentului, fara delegarea catre un ONG cu agenda si simpatii proprii. (3) Desemnarea reprezentantilor societatii civile in Comisia parlamentara comuna de redactare a noii Constitutii sa se faca pe baza unui proces electoral cu participarea organismelor societatii civile active in cadrul noului Forum Constitutional. (4) Timpul alocat fiecarei etape in redactarea si adoptarea noii Constitutii- consultarea societatii civile si a cetatenilor in cadrul Forumului Constitutional, lucrarile Comisiei parlamentare comune de redactate a noii Constitutii, dezbaterea proiectului in cadrul Comisiilor juridice ale celor doua Camere, discutarea proiectului de Constitutie in plenul Adunarii Constituante etc.- sa nu fie limitat decat de mentinerea unui ritm rezonabil de lucru, astfel incat sa se realizeze o opera profunda si temeinica, pe termen lung, fara introducerea unor factori de presiune care nu au nicio legatura cu procesul de constructie constitutionala. 

 

COMISIA DE LA VENETIA 

 

Pe 23 aprilie AFR a inregistrat o plangere in Comisia de la Venetia privind superficialitatea procesului de revizuire a Constitutiei si a lipsei de transparenta a Forumului Constitutional. Intelegem ca saptamina aceasta delegati ai Comisiei de la Venetia vor fi la Bucuresti pentru intrevederi. Publicam astazi scrisoarea AFR catre Comisia de la Venetia, ea fiind semnata de dl Petre Costea, Presedinte AFR. 

 

April 23, 2013 

 

Mr. Gianni Buquicchio, President, The Venice Commission, Council of Europe, 67075 Strasbourg Cedex, FRANCE, Via electronic delivery (venice@coe.int), facsimile transmission (333 884 137 38), and regular international mail                                   

Re.: Romania’s Constitutional Revisions and the Rule of Law 

 

Dear Mr. Buquicchio: 

 

I write on behalf of the Alliance of Romania’s Families (“Alliance”), an apolitical, civic, grassroots movement in Romania with a constituency of hundreds of thousands of citizens. The subject of this correspondence is to express, on the Alliance’s behalf, serious concerns about the current status of public deliberations regarding the proposed revision of Romania’s Constitution. The Alliance promotes pro-family and pro-life policies and positions and also involves itself in the promotion of the rule of law in Romania. 

 

Earlier in the year the Romanian Government announced its intent to revise Romania’s Constitution. It proclaimed a policy of wide public consultation on topics of interest to various civic groups and organizations in Romania. It stated it wished to engage in a dialog with Romania’s “civil society” to ensure that the electorate’s voice was being heard and its positions taken into account in the drafting of the final amendments. The Alliance welcomed the Government’s declared policy and hoped to make an important contribution to the public debate on the Constitution’s revision. 

 

To this end, in early February 2012 the Government announced the formation of a Constitutional Forum (“Forum”), a presumably non-political platform independent of the Government, whose stated objective was to engage the public in a structured dialog on the subject of the constitutional reform. The Forum was appointed a coordinator and a structure was devised to ensure the public’s integration in the constitutional debate. 

 

The Alliance welcomed this development, believing it to be a good faith effort to feel the public’s pulse on the subject. However, there were additional and very good reasons to involve the Alliance in the proposed debates. In 2006 the Alliance launched, in accordance with Romania’s Constitution, the only citizens-initiated constitutional revision in the post 1989 period. It gathered and submitted to the Government 650.000 signatures from citizens with the right to vote requesting that the constitutional revision mechanism set forth in the Constitution be set in motion. Our constitutional revision process reached, in due course, Romania’s Constitutional Court which rejected the process on technical grounds.

 

Nevertheless, in the course of this gargantuan endeavor the Alliance amassed an enormous amount of positive experience which we believe should be taken into account in the current constitutional debate. Our initiative has been, to our knowledge, the only experience of this sort in Romania. Our experience has detected weaknesses in the Constitution which, we believe, need to be eliminated. Otherwise, the current constitutional provisions for citizens-initiated constitutional amendments will remain impossible to achieve. They set the bar exceedingly high. It was, therefore, with this experience in mind, and as a matter of responsibility toward the 650.000 citizens who entrusted us in 2006 to attempt to modify Romania’s Constitution, that we contacted the Forum and requested, respectfully, that we be informed of the time and place of debates, and that we be invited to participate. We also wrote a similar note to the Romanian Government. 

 

The Romanian Government has not responded. Nor has the Forum. Details about the composition, contacts, address, procedures, and inner workings of the Forum have not been made known to us. Through different channels, however, we have been able to connect with one of the leading personalities on the Forum. Thus far he has informed us, twice, that he will contact us with the necessary information in due course. The last such communication, received on March, 15 stated: ”We received your message. We will return when the planning of events is completed.” There was no follow-up. 

 

In the meanwhile, the Alliance obtained the attached “sheet” the Forum issued at a date unknown to us which, if accurate, reflects that the purported public consultation is expected to complete in early May. The “sheet” further indicates planned meetings by the Forum with the Venice Commission on May 8 and 9. Notably, the heading of the “sheet” explains its rationale: to create a list of possible persons to be invited to the public constitutional debates. 

 

We hope you now understand why we are concerned. From our perspective and based on our experience, we are led to believe that the consultation process is a sham, an undignifying exercise incompatible with democracy and the rule of law. A legitimate constitutional process rests on an open, genuine, transparent, and healthy dialog with the public. It is not our intent to be accusatory but only factual. Nevertheless, reasonable conclusions must be drawn given the serious nature of the constitutional process. 

 

Accordingly, we seek your assistance as follows. First, please launch an inquiry into the activities of the Forum. Second, if time still allows and the Commission has any leverage, please ensure the Alliance is included in the public constitutional consultation. Third, if representatives of the Venice Commission will visit Bucharest, as the ‘sheet” seems to indicate, we respectfully request that the Alliance be informed of the proper time and venue for the meetings and be invited to participate. 

 

Please note that there are many other civic organizations in Romania that seek to be included in the public constitutional dialog. We receive frequent correspondence from such groups. Because of the large number of organizations that apparently want to have their voice heard, we believe the consultation process should not be rushed. Press articles indicate that by mid-May the Government hopes to have all proposed amendments completed and in June to launch the parliamentary debates on the amendments. We would urge prudence. 

 

Please file this document among the Commission’s official papers and acknowledge its receipt. Please also address the note’s substance. 

 

Very truly yours, Petre Costea 

 

Pe 7 iunie am primit raspunsul Comisiei de la Venetia, unul pe care noi il calificam ca fiind propagandist si lipsit de sens. 

 

Dear Mr. Costea: On behalf of the President of the Venice Commission, Mr Gianni Buquicchio, I thank you for your letter dated April 23, 2013 in which you are informing us of your organisation’s particular interest in being involved in the consultation activities linked to current constitutional revision process in Romania. The Venice Commission indeed pays particular attention to the openness and inclusiveness of such processes. You are certainly aware that, at the request of the Prime Minister of Romania for assistance in this process, the Venice Commission engaged in dialogue with the main stakeholders involved, including the Constitutional Forum and the Parliament’s Constitutional Committee. During the meeting organised in Bucharest on 8-9 May 2013 by the Constitutional Forum, we were informed that proposals formulated by numerous civil society representatives had been gathered during the last months in the context of meetings held in various places of Romania as well as through the specific website opened to the public by the Constitutional Forum. I trust that your organisation took benefit of one of the opportunities above to convey its proposals and expectations. Yours sincerely, Thomas MARKERT, Director, Secretary of the Commission  

 

Saptamina trecuta a avut loc la Istanbul o sesiune a Organizatiei pentru Cooperare si Securitate in Europa. Am fost atentionati ca urma sa se voteze o rezolutie impotriva discriminarii pe baza de orientare sexuala. AFR a facut demersuri pe linga delegatia Romaniei impotriva rezolutiei. Am fost anuntati ca rezolutia a fost respinsa cu un vot de 23 la 4. Romania si Moldova au votat impotriva. Multumim celor care au fost implicati in acest proces de lobbying cit si delegatiei romane care a votat cu responsabilitate. 

 

Saptamina aceasta dl Bogdan Mateciuc, Director Executiv AFR, a acordat un interviul postului de radio Vocea Evangheliei (Timisoara) privind revizuirea Constitutiei cit si a atacurilor mediatice recent facute impotriva dlui Ministru Titus Corlatean. Dl Corlatean a fost atacat in media pentru discursul pro-valori  care l-a tinut la conferinta anuala AFR din 27 aprilie. Interviul dlui Mateciuc poate fi audiat aici: http://click.icptrack.com/icp/relay.php?r=33884468&msgid=1759841&act=9JAO&c=585695&destination=http%3A%2F%2Fwww.rve-timisoara.ro%2Farhiva-emisiuni%2Fla-ordinea-zilei%2F37

Recomandam inca odata vizionarea prezentarii dlui Corletean la conferinta AFR care poate fi aflata aici:  http://click.icptrack.com/icp/relay.php?r=33884468&msgid=1759841&act=9JAO&c=585695&destination=http%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DJlwJWmcZDQo%26sns%3Dem Ne exprimam inca odata aprecierile fata de Domnul Ministru pentru ca ne-a onorat cu prezenta la conferinta noastra cit si pentru pozitiile ferme care la are privind valorile. 

 

Imperialismul cultural britanic se manifesta si in Romania. O mama ne scrie experientele ei. Publicam materialul cu acordul ei. 

 

Buna ziua: Va supun atentiei o problema cu care m-am confruntat. Fiul meu, in varsta de 15 ani, urmeaza cursuri de engleza la British Council. In urma cu cateva saptamani i s-a cerut sa faca o compunere in care sa-si exprime parerea despre… casatoriile homosexuale. Le-am scris un mail si ieri am primit raspunsul. Inca nu le-am raspuns. Probabil ca o solutie ar fi sa-mi retrag fiul de la astfel de cursuri, dar mi se pare mai normal ca ei sa respecte valorile poporului roman si nu noi pseudovalorile lor. Va trimit corespondenta respectiva. Aida Popescu 

Mail-ul meu: Buna ziua, Cu neplacuta surprindere am aflat ca baiatului meu i s-a cerut sa faca o compunere in care-si sa-si exprime opinia despre casatoriile homosexuale. As vrea sa va spun ca eu mi-am inscris fiul la British Council pentru A INVATA LIMBA ENGLEZA si in nici un caz pentru a-si da cu parerea despre problema homosexualitatii. Acest subiect contravine convingerilor morale si religioase ale famileii noastre si a majoritatii familiilor romanesti. Deocamdata aceste casatorii nu sunt recunoscute prin lege, asa ca nu vad care este sensul acestui lobby pe care-l faceti. Mi se pare o incalcare a drepturilor copilului meu, mai ales ca este in acea perioada de dezvoltare in care isi formeaza identitatea de sine. Sa inteleg ca aceasta este problema cea mai mare care exista acum in peisajul politic romanesc din punctul dumneavoastra de vedere? Recunosc ca sunt profund dezamagita de acest aspect al cursurilor dumneavoastra. Indiferent de opiniile pe care le aveti in cadrul British Council va cer sa nu-i inoculati copilului meu credinte straine de cultura, morala si religia poporului din care face parte. Aida Popescu 

Mail-ul lor: Stimata doamna Popa, Va multumim pentru mesaj. 

British Council ca organizatie mondiala are o politica explicita de a promova egalitatea de sanse si diversitatea. Ne desfasuram activitatea in peste 100 de tari din intreaga lume si respectam toate religiile, culturile si stilurile de viata ale oamenilor cu care lucram. Politica noastra nu este de a promova oricare dintre aceste optiuni mentionate anterior, insa nici nu este politica noastra  de a cenzura discutiile despre  aceste aspecte. In contextul situatiei la care faceti referinta, precizam ca era vorba despre o discutie despre un subiect controversat care facea referinta in mod specific la ‘Ziua Diversitatii’ sarbatorita in Bucuresti. Domnul profesor nu a promovat o opinie anume legata de acest aspect si nici nu a cenzurat opiniile exprimate de catre cursanti; acestia au fost liberi sa exprime orice parere au dorit. Prin urmare, nimic nu sugereaza faptul ca fiului dumneavoastra i-au fost inoculate anumite credinte. 

Limbile nu exista izolat si nu sunt predate ca o materie prin intermediul careia se dobandesc cunostinte pur si simplu. Limbile sunt un mijloc de comunicare prin care ne exprimam emotiile: fricile, dorintele, sperantele si visurile noastre. Le utilizam pentru o varietate de functii: pentru a face sugestii si oferte, pentru a negocia, pentru a face sau refuza invitatii, pentru a ne exprima opiniile si acordul sau dezacordul fata de opiniile altor persoane.   

Asa cum ati mentionat, fiului dumneavoastra i s-a cerut sa-si exprime parerea despre o tema anume intr-un mediu in care toata lumea este libera sa-si exprime parerea, fara teama. Ne asteptam ca membrii cursurilor din categoria Seniors care se afla la cel mai inalt nivel de limba engleza sa poata sa-si exprime parerile in mod independent despre o mare varietate de subiecte – dintre care unele ar putea fi consideratecontroversate. In plus, daca fiul dumneavoastra va sustine examenul CAE, este posibil sa i se solicite sa vorbeasca despre subiecte controversate si daca va alege sa locuiasca, lucreze sau studieze intr-o tara anglofona sau o alta tara straina va trebui sa poate sa se exprime, indiferent de ce opinii va exprima.

 Cu ganduri bune,  Head of Courses for Children and Teens LearnEnglishKids Coordinator | Child Protection Focal Point British Council | Teaching Centre | Bucharest – Romania

Astazi e 4 iulie, ziua nationala a Americii. Cu acest prilej spunem tuturor cititorilor nostri din America un entuziastic Happy Fourth! Le recomandam, atit lor cit si tuturor cititorilor nostri, comentariul alaturat privind originile religioase si spirituale ale Declaratiei de Independenta: http://click.icptrack.com/icp/relay.php?r=33884468&msgid=1759841&act=9JAO&c=585695&destination=http%3A%2F%2Fwww.bpnews.net%2Fprinterfriendly.asp%3FID%3D40670 

 

 

 

Alianta Familiilor din Romania