Credința ca vocație. Apostolul Matei
Share
Colector de taxe în Capernaum, ia contact atât cu evreii, cât și cu păgânii. Are prostul obicei de o rotunji impozitele, din pricina lăcomiei diabolice. Să ne înțelegem, nu era un ascet. Domnul Hristos cunoaște mulți astfel de oameni. De fapt, pentru ei venise, pentru a-i ridica din păcatul lor. Pentru a îi vindeca de corupție. După ce vindecă un demonizat și un paralitic, Domnul Hristos trece prin fața tarabei acestui vameș și îi lansează invitația de a-L urma. Îl provoacă să părăsească tejgheaua cu bani și îi propune un alt mod (singurul) de a ajunge la fericire.
Devine ucenic și descoperă credința ca vocație. Înainte de convertire se numea Levi, iar acum primește un nume nou, pentru o viață nouă: Matei, care se tâlcuiește dar de la Dumnezeu. Vă amintiți cât de scandalizați sunt iudeii că Domnul Hristos mănâncă și bea cu vameșii… Ospățul la care se face referire este tocmai sărbătoarea convertirii lui Matei, iar sărbătoritul (neofitul) și-a permis să își invite colegii din vechea breaslă. Ca o petrecere de pensionare. De acum, se va retrage din funcția de încasator de taxe.
Își preia locul de apostol cu mult entuziasm. Fără nici un regret. Totuși, el părăsea un job bine plătit, spre deosebire de ceilalți, pescari săraci. La Școala lui Iisus învață tainele Împărăției lui Dumnezeu. Dar nu numai pentru trei ani de zile, cum greșit calculăm uneori. Matei învață și după înviere. Cursurile nu se termină pe Golgota, ci abia acolo se termină ciclul primar și intră în gimnaziu. Numai că gimnasium înseamnă sală de gimnastică, de antrenamente sportive. De martiraj, am spune noi, de exerciții spirituale.
Hristos Învățătorul este viu și nu mai moare, ci are o legătură puternică și vie cu toți apostolii Săi, din toate generațiile. Rezultatul este fascinant: o Evanghelie deosebit de CLARĂ, redată de un martor ocular. Iar mesajul este la fel de limpede: în Hristos se împlinesc toate profețiile mesianice de eliberare a celor înlănțuiți de patimi.
Misionar în Etiopia, este martirizat de către guvernatorul Fulvian, fiind aruncat în foc. Sfintele sale moaște se află în Italia, la Salerno. Analizând obiectiv, observăm că Hristos nu îi schimbă meseria, ci viața. Dintr-un hoț lacom devine un credincios practicant.
Nu câștigă bani mai mulți, dar este mai iubit de Dumnezeu. Părăsește taraba și slujește altarul. Nu mai adună impozite, ci suflete. O schimbare radicală, o lucrare a harului, fără de care ar fi renunțat după o lună de curiozitate.
A luat în serios cuvintele Domnului Hristos și nu s-a înșelat. Pentru el, Hristos este viața, iar apropierea de El se face prin credință. Ecoul acestei atitudini se resimte puternic în prima evanghelie.
Și atunci oamenii emigrau dinspre Africa și Orient spre Roma, sperând la un trai mai bun. Apostolul însă face referire la o altfel de emigrare, spre o altfel de Țară, spre o altfel de stare. Câtă vreme avem în fața noastră o icoană a Domnului Hristos, ne concentrăm pe imagine, nu pe ramă.
Vocația de a sluji lui Dumnezeu întărește credința și atrage harul. Omul pricepe că fiecare necaz ascunde o bucurie, că fiecare cruce este o poartă spre înviere. Dacă până și o lumânare risipește întunericul dintr-o cameră, cu atât mai mult lumina lui Hristos luminează tuturor. Iar icoanele praznicelor de pe iconostas sunt adevărate benzi desenate: prezintă lucrarea de mântuire de la Buna Vestire la Înălțare. Ultimul capitol încă se scrie, cu faptele sfinților de ieri (Elefterie, Spiridon, Sava, Gherasim) și de azi.
Bucuria ștergerii datoriilor imposibil de achitat este de neegalat.
Evanghelia ne arată până unde poate merge răutatea oamenilor.
Ideea de bază: Să avem încredere în Dumnezeu, chiar dacă din jur vin multe semnale negative.
Nu se mai pune problema de a afla despre Dumnezeu, ci de a trăi cu El.
Așa cum a făcut vameșul Levi Matei. Odată devenit apostol, a iertat tuturor toate. S-a pensionat de la furăciuni. I-a iertat pe toți cei care îi erau datori. Tocmai la această de masă de pensionare, Iisus mănâncă cu vameșii și cu nelegiuiții, cu proscrișii iertați de cel ce și-a dat demisia de la Taxe și impozite, pentru a vesti Viața.
