LOADING

Type to search

Canoanele ortodoxe despre Postul Patruzecimii şi al Paştelui

Ortodoxie si traire

Canoanele ortodoxe despre Postul Patruzecimii şi al Paştelui

Share
În toate posturile să ţinem minte că Biserica nu omoară oameni, ci păcate!
„Dacă tu din cauza slăbiciunii trupeşti, nici o zi nu poţi petrece fără hrană, nimeni, fiind om inţelept, nu’ţi va reproşa pentru aceasta, căci noi avem pe Dumnezeu bun şi iubitor de oameni, care nu cere de la noi nimic care întrece puterile noastre. El nu cere de la noi numai înfrânare de la mâncare şi post, ci El vrea să renunţăm la ocupaţiile lumeşti şi să ne îndeletnicim cu cele duhovniceşti… Dacă noi am mânca numai cât ne trebuie pentru întreţinerea noastră şi ne’am feri de cele rele, n’am mai avea nevoie de post… Cel ce mănâncă şi nu poate posti, cu atât mai mult să facă milostenie, să se roage cu mai multă râvnă şi să asculte învăţătura Domnului de la care slabiciunea trupească nu’l impiedică să se împace cu cei certaţi şi să alunge din suflet duhul răzbunării”. Sf. Ioan Hrisostom-Facere,Omilia 10.
-“Dacă vreun episcop, prezbiter, diacon, citeţ sau cântăreţ nu posteşte Sfântul şi Marele Post al Paştilor sau miercurea şi vinerea, să se caterisească, afară de cazul când este împiedicat de slăbiciunea trupească, iar de va fi laic, să se afurisească”. Canonul 69 Apostolic.
-“Întru Sfânta Patruzecime, în ziua dintâi a săptămânii cei dintâi, adică luni, nicidecum nu se cade a mânca. Aşijderea şi marţi. Iar miercuri după săvârşirea dumnezeieştii Liturghii celei mai ’nainte sfinţite, se pune pe masă şi mâncăm pâine caldă şi mâncare caldă din seminţe şi se dă şi apă caldă cu miez (zeamă de fructe). Iar cei bolnavi, care nu pot să pazească cu post negru cele doua zile dintâi şi bătrânii, mănâncă pâine şi beau apă după vecernie, marţi… Iar în sâmbete şi duminici dezlegăm numai la untdelemn şi vin iar întru celelalte cinci zile ale săptămânii postim până seara şi mâncăm mâncare uscată afară de sâmbătă şi duminică. Iar peşte întru Sfânta Patruzecime nicidecum nu îndrăznim să mâncăm, afară de prăznuirea Bunei Vestiri şi de Duminica Stâlpărilor”. Tipicul Mare, p. 42.
-In cele patru posturi, precum miercurea si vinerea, este ca sotii sa se infraneze de la impreunarea trupeasca ca semn ca iubim pe Dumnezeu. Trebnic p. 519.
-„…se cuvine ca tot Postul Mare sa se ajuneze cu mancare uscata”. Laodiceea 50.”Nu se cuvine a se face nunti sau a praznui ziua (onomastica) nasterii in patruzecime”. -Laodiceea 52.
-Postim miercurea pentru sfatul facut de iudei, pentru vinderea Domnului si vinerea postim fiindca a patimit pentru noi. Tinem duminica ca pe o zi de bucurie pentru Iisus cel ce a inviat intru acea zi, intru care ni s-a predanisit sa nu plecam nici genunchii”. Sf. Petru 15.
-“Cine va dezlega miercurea si vinerea acela rastigneste pe Hristos ca si evreii, fiindca miercuri s’a vandut, iar vineri a fost rastignit”. ILT, 381.
-“Postul este oranduit cu scopul de a smeri sufletul. Deci, daca trupul este smerit de boala si cuprins de slabiciune, se cade sa i se dea hrana si bautura dupa trebuinta si cat poate sa suporte”. Timotei 8.
-“În Postul Mare, cel bolnav se cuvine a fi dezlegat sa ia hrana si bautura cat ii trebuie, caci este drept ca cel bolnav sa se impartaseasca cu untdelemn”. -Tim. 10.
-“Socoteala parintilor de a posti este foarte buna, iubitoare de oameni si folositoare calugarilor si mirenilor, usoara si nu zilnica, caci nu s-a poruncit a nu se manca nimic ci a posti cu masura trebuitoare infranarii, aducerii aminte de poruncile Domnului si a ne smeri pentru pacatele noastre la ceasul mortii si al judecatii si la vesnicile rasplatiri. Postul este semnul ca iubim pe Dumnezeu. Astfel, mirenii si calugarii si mai ales calugarii pururea sunt datori a se infrana cu postul, precum s-au fagaduit lui Dumnezeu”. Simeon Tessalonic. IX, 56.
-„Posturile voastre sa nu fie aceleasi cu ale fariseilor (Matei 6, 16) care postesc in ziua a doua (luni) si a cincea (joi). Voi postiti ziua a patra (miercuri) si a sasea (vineri) pentru ca in ziua a patra s-a facut judecata impotriva Domnului, cand Iuda a facut tradarea lui pe bani (Matei 26,13-14), iar vinerea pentru ca Domnul in acea zi a suferit patima Sa pe cruce sub Pilat (Matei 27). Ziua sambetei si a duminicii negresit sa le serbati, pentru ca sambata aminteste de facerea lumii, iar duminica de invierea Domnului. Numai o singura sambata se posteste in cursul anului, aceea a ingroparii Domnului, cat a stat Creatorul sub pamant, intristarea pentru El este mai mare decat bucuria pentru creatiune deoarece Creatorul este mai presus de creaturile Lui si prin fire si prin vrednicie”. Constantinopol Apostolic VII. 23.
-Avand in vedere nevoile vremii pastorii bisericesti care au datoria de a iconomisi viata pastoritilor au dat sfaturi cu privire la aplicarea postului cum este enciclica Sf. Sinod român din 1907 si cea din 1956 in care se precizeaza:
a.Copiii pana la implinirea varstei de 7 ani sunt dezlegati de pravila postului, putand manca in tot timpul anului orice fel de alimente.
b.Pentru copiii de la 7-12 ani si pentru credinciosii de orice varsta care sunt cuprinsi de slabiciuni si suferinte trupesti pravila postului sa se obligatorie numai in zilele urmatoare: a). Toate miercurile si vinerile de peste an, afara de acelea cand este dezlegare la peste ; b). Prima si ultima saptamana din sfantul si marele post al Pastilor si tot asa din postul Craciunului; c). de la 23-28 iunie (adica cinci zile din postul sfintilor apostoli Petru si Pavel); d). de la 1-15 august (adica 2 saptamani ale postului Adormirii Maicii Domnului); e). Ajunul Craciunului, Ajunul Bobotezei, 29 august si 14 septembrie. Pentru celelalte zile si saptamani din timpul marilor posturi bisericesti, copiii de la 7-12 ani si credinciosii de orice varsta care sunt suferinzi sa fie dezlegati a manca: peste, icre, oua, lapte si branza. Enciclica Sf. Sinod 1956.
-“Si daca vreun monah pe Sfanta Patruzecime, pentru lacomie o strica ca sa manance peste afara de praznicul Bunei Vestiri unul ca acesta sa nu se impartaseasca cu Sfintele Taine la Pasti, ci catava vreme sa se pocaiasca si metanii pe zi si pe noapte sa faca cate trei sute”. Tipicul Mare, p. 42.
-“In joia canonului celui mare dezlegare la vin si untdelemn. In vinerea Acatistului, la vin si la untdelemn. In sfanta si marea joi dezlegare la vin si untdelemn”. Tipicul Mare, p. 727.
-“In duminicile Sfintei Patruzecimi, afara de cea a Stalparilor, se savarseste Liturghia Marelui Vasile… La masa mancam fiertura cu untdelemn, iar nu peste. Si de se va intampla, bem cu masura si vin pentru slava lui Dumnezeu, cate doua pahare; asijderea si seara cate doua pahare”. -Tipic p. 515.
-„Nunta… si logodna nu trebuie a se face fara numai in caz de nevoie si aceasta sa se faca numai in ziua de Buna Vestire si Duminica Floriilor”. Simeon Tessalonic IX, 25.
-“Calugarii care muncesc in timpul postului mare se cuvine ca la ceasul al noualea (15) sa manance putina paine iar seara sa cineze”. Sf. Nichifor 48.
-“Cine n-are ce manca in postul mare, sa manance carne si sa aiba pocanie trei ani si metanii 150, iar de va gusta branza sau oua in acel post mare doi ani sa aiba pocanie si metanii 66”. PBG 138.
-“Oricine se va spurca în lunea brânzei cu carne şi în lunea dintâi (a Postului) cu brânză, patru ani să se pocăiască şi metanii 300.Oricine se va spurca din neştiinţă în Postul cel Mare, un an şi metanii 36”. PBG 138.
-“Cel ce va mânca carne, ouă sau brânză în Postul Mare sau miercurile şi vinerile de peste an, doi ani să nu se împărtăşească”. Molitfelnic.
-“Cine va mânca carne şi brânză în Sfântul şi Marele Post sau miercurea şi vinerea, acela patru ani să nu se împărtăşească şi să ia şi alt canon greu”. ILT, 382.
-“Postiţi în zilele săptămânii celei mari (Săptămâna Patimilor) gustând numai pâine, sare, legume şi apă; iar de vin şi de carne să vă feriţi cu totul. În vinerea şi sâmbăta cea mare, dacă sănătatea vă îngaduie, să nu gustaţi nimic până la cântatul cocoşului din noapte.. “în ziua sâmbetei ţineţi postirea până la lumina zilei Învierii Domnului. Dar din seara sâmbetei şi până la lumina zilei Învierii, staţi în Biserică priveghind, citind Legea, Profeţii şi Psalmii”. Constantinopol Apostolic V, 18-19.
Primit de la George Crasnean 

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *